Președintele Klaus Iohannis a promulgat, marți, legea bugetului de stat și pe cea a bugetului asigurărilor sociale pentru anul viitor.
Decretul șefului statului a venit la câteva ore după ce Curtea Constituțională a respins în unanimitate sesizarea USR privind Legea bugetului de stat pe 2022.
Dan Barna acuza că „acest buget încalcă un principiu important din Constituție: egalitatea în fața legii. Comunități întregi din România nu au primit niciun leu de la buget și sunt pedepsite de domnii Ciolacu și Cîțu pentru că nu au votat PSD sau PNL”.
Bugetul a fost votat în Parlament cu două zile înainte de Crăciun, fiind adoptate și câteva amendamente care privesc posibilitatea prelungirii compensării facturilor și plafonarea prețurilor la energie și gaze până la finalul anului viitor, alocarea mai multor fonduri pentru cultele religioase și subvenționarea de partide.
Premierul Nicolae Ciucă spunea că bugetul pe 2022 este unul „echilibrat, responsabil și realist, capabil să răspundă nevoilor imperative de finanțare și să consolideze economia pe termen mediu și lung, valorificând resursele financiare oferite de Uniunea Europeană”.
Optimismul premierului n-a fost împărtășit de toată lumea. Spre exemplu, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a declarat că - în forma actuală, adică fără un sprijin de aproape un miliard de lei pentru București - bugetul de stat nu va permite Primăriei Generale să presteze serviciile publice pe care le are în gestiune.
De altfel, nici specialiștii nu sunt așa de încrezători ca liderii politici, avertizând că ne așteaptă un an provocator.
Detalii puteți afla dintr-o analiză marca Spot: Cele trei mari probleme cu care se va confrunta România din punct de vedere economic în 2022. PNRR, colacul de salvare
E realist bugetul pe 2022?
De altfel, nici ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, nu e foarte optimist. La conferința de după ședința de guvern jurnaliștii i-au cerut să răspundă criticilor Consiliul Fiscal cu privire la proiecţiile de venituri cuprinse în proiectul de buget a condus către un cuantum mai redus al încasărilor bugetare cu circa 1,5 miliarde de lei.
"Criticile sunt corecte, la acest moment", afirmă ministrul Finanţelor Publice. "Are acest drept, am spus şi la anteriorul briefing, criticile sunt corecte la acest moment. Rămâne să demonstrăm că nu este aşa, prin fapte", a afirmat Adrian Câciu.
În documentul denumit "Opinia Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat pe anul 2022, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 şi Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2022-2024” şi publicat pe site-ul Consiliului se arată că estimările specialiştilor Consiliului Fiscal arată încasări cu 1,5 miliarde de lei mai mici decât cele prevăzute de autorităţi la realizarea bugetului de stat.
"Dincolo de rezervele exprimate (...) asupra sumelor provenind din creşterea eficienţei colectării, evaluarea de către CF a proiecţiilor de venituri cuprinse în proiectul de buget a condus către un cuantum mai redus al încasărilor bugetare cu circa 1,5 mld. lei. Pe baza unei abordări prudente, Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă manifestarea unui gol de venituri comparativ cu ţintele asumate în proiectul de buget de circa 12,15 mld. lei, reprezentând circa 0,92% din PIB.
Pe partea de cheltuieli, reducerea ponderii în PIB a acestora în planificare are loc prin îngheţarea majorităţii salariilor din sectorul public şi prin ritmuri de creştere în termeni nominali moderate şi inferioare dinamicii PIB nominal pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii, cele de asistenţă socială, cele privind alte transferuri.
CF apreciază drept probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de 1,9 mld. lei la nivelul cheltuielilor de asistenţă socială şi de cel puţin 2 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu dobânzile. Cumulat, CF estimează o sub-bugetare a cheltuielilor de cel puţin 0,3% din PIB”, se arată în documentul citat.