Impactul economic al coronavirusului va dura cel puțin până în trimestrul 4 din 2022, dar ar putea fi resimțit chiar și în 2023.
Iar asta doar dacă luăm în calcul situația prezentă. În cazul în care România va fi lovită de un noul val Covid, impactul va fi și mai mare, avertizează Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.
Mai mult, există și un alt risc foarte ridicat care ne-ar impacta puternic din punct de vedere economic, dacă s-ar întâmpla: un potențial război între Rusia și Ucraina.
În ceea ce privește marile probleme cu care se va confrunta anul viitor economia românească, acestea sunt: deficitul bugetar, deficitul de cont curent și inflația.
Dar, din fericire, PNRR și angajamentele luate de țara noastră în procedura de deficit excesiv sunt două ancore foarte puternice, care ne pot ajuta.
Cele două, practic, ar pune pe pilot automat economia românească. Totul ține însă de guvernanți.
Impactul economic ar putea fi resimțit și în 2023
Potrivit unui sondaj realizat de CFA România, majoritatea analiștilor chestionați consideră că impactul economic va fi resimțit chiar și în anul 2023.
”Noi la CFA România am realizat un sondaj și 75% dintre participanți au spus că impactul economic al coronavirusului va fi resimțit până în trimestrul 4 anul viitor (2022 - n.red.).
Eu aș spune că cel puțin până în trimestrul 4 anul viitor se așteaptă majoritatea respondenților. Deci ar putea dura și în 2023”, a declarat Adrian Codirlaşu, pentru SpotMedia.ro.
El avertizează însă că, dacă România va fi lovită de un nou val Covid, impactul economic va fi și mai mare.
Și asta pentru că, spune vicepreședintele CFA România, chiar dacă autoritățile nu vor impune restricții, românii vor lua singuri măsuri să se protejeze, nu vor mai ieși așa mult, iar astfel consumul se va reduce.
Iar, dacă ținem cont de declarațiile recente ale celor avizați, valul 5 este aproape.
”Asta în condițiile în care luăm în calcul situația din acest an. Impactul va fi și mai mare dacă va veni un nou val. S-a văzut și în acest val mobil, chiar dacă autoritățile nu impun măsuri, populația ia măsuri să se protejeze.
Și se reduce mobilitatea, chiar dacă Guvernul nu ia măsuri să o reducă. Se reduce voluntar, tocmai pentru a nu contracta virusul. Și asta afectează automat consumul”, a subliniat Adrian Codirlaşu.
Principalele probleme din 2022
Din punct de vedere economic, cu 3 mari probleme se va confrunta România în 2022: Decficitul bugetar, deficitul de cont curent (așa numitele ”deficite gemene”) și inflația.
Mai exact, deficitul bugetar, care este ridicat, trebuie redus sub 3%.
De asemenea, și deficitul de cont curent este în creștere, iar cele două pun presiune pe cursul de schimb.
”Prima problemă este deficitul bugetar care este ridicat și va trebui scăzut anul viitor (2022 - n.red.), suntem în procedură de deficit excesiv cu CE și trebuie să luăm măsuri. Avem orizont 2024 să ducem deficitul bugetar la sub 3%. Deci trebuie luate măsuri de a ține cheltuielile sub control.
Al doilea este deficitul de cont curent, care iarăși crește, probabil anul acesta va fi în jur de 6%, anul viitor probabil similar. Iar aceste două deficite gemene pun presiune pe cursul de schimb”, a explicat vicepreședintele CFA România pentru SpotMedia.ro.
În ceea ce privește inflația, în primăvară, ar putea ajunge chiar și la 10%.
”Un alt risc ridicat este rata inflației. Vedem că anul acesta a atins 8%, probabil în primăvara anului viitor, când vor dispărea aceste măsuri de ținere sub control al prețului energiei luate de autorități, vom avea din nou o creștere a inflației, poate undeva între 9 și 10%.
Acestea 3 le văd ca și riscuri. Dar în special deficitul bugetar, inflația, iar al treilea ar fi deficitul de cont curent”, a subliniat Adrian Codirlaşu.
PNRR, colacul de salvare
Toate problemele ar putea fi însă rezovate cu ajutorul PNRR și dacă respectăm angajamentele luate în procedura de deficit excesiv.
”Dacă ne ținem de PNRR și de angajamentele luate în procedura de deficit excesiv, cele două practic ar pune pe pilot automat economia românească și ar asigura și bani suficienți pentru investiții în economia românească, jumătate dintre ei gratuit”, ne-a explicat vicepreședintele CFA România.
Chiar și cursul valutar va fi ceva mai stabil cu ajutorul banilor luați prin PNRR. Mai ales că în momentul de față trendul leului este de depreciere.
”Deficitul de cont curent ar putea fi susținut dacă luăm banii din PNRR. Practic, ne vor veni niște bani care vor ajuta la susținerea deficitului de cont curent și la susținerea cursului pe piață. Pentru că cel puțin o parte vor fi schimbați de către autorități în lei pentru a plăti salarii și ceea ce cumpără pentru a face investițiile. Și atunci va fi ofertă de euro pe piață, prin urmare nu va mai fi o presiune așa mare pe leu.
Dacă luăm banii din PNRR, vor contribui la stabilitatea cursului. Însă trendul leului este de depreciere. Și sondajul CFA România arată acest lucru, că trendul este de depreciere, în linie cu ce s-a întâmplat în ultimii 4-5 ani, adică undeva la 10 bani pe an. Avem diferențialul de inflație și acest diferențial de inflație e în defavoarea leului și pune presiunea aceasta de depreciere”, a punctat Adrian Codirlaşu.
Suntem la mâna guvernanților
Așadar, avem două ancore puternice care ne vor ajuta la stabilizarea economiei. Trebuie doar să folosim banii din PNRR așa cum ne-am asumat că îi folosim și să facem și reformele necesare pentru a-i primi.
Totodată, este necesar să respectăm angajamentele luate în procedura de deficit excesiv.
”PNRR este o ancoră foarte puternică, la fel și procedura de deficit excesiv. Acestea două le-au spus și agențiile de rating când au menținut ratingul, că avem două ancore puternice. Comisia Europeană care este atentă la cum cheltuim banii din buget și PNRR-ul pe care l-am semnat și ne aduce bani substanțiali, dar ne cere și reforme.
Libertate foarte mare de a-i cheltui nu avem, pentru că ne va controla Comisia Europeană. Va trebui să îi folosim cum ne-am asumat că îi folosim și să facem și reformele necesare pentru a-i primi. Dacă ne ținem de cele două ancore, economia va fi stabilă și va și crește substanțial anul viitor. Și, vrând, nevrând suntem obligați să ne ținem de ele, pentru că le-am semnat și ni le-am asumat.
Dacă nu realizăm - vom continua să avem creștere economică, iar dezechilibrele vor crește și când se vor sparge se vor sparge în inflație și în curs de schimb”, a atras atenția vicepreședintele CFA România.
Încă un risc, care nu ține de noi
Economia românească s-ar mai putea confrunta cu o problemă pe care, din păcate, nu avem cum să o controlăm: un război între Rusia și Ucraina.
Dacă se va întâmpla, ar arunca în aer prețurile la energie. Totodată, un război lângă granița României ar alunga investitorii care vor dori să facă afaceri la noi în țară.
”Un risc iarăși foarte ridicat care ne-ar impacta puternic dacă s-ar întâmpla, un potențial război între Rusia și Ucraina.
Pentru că ar arunca în aer prețurile la energie și ar fi război chiar lângă granița noastră. Ceea ce înseamnă că mulți investitori se vor mai gândi până să vină în România. Iar asta ne va afecta”, a conchis Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.