Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat, luni seară, bilanţul mandatului la Palatul Victoria, cu o zi înainte de votul din Parlament pentru Cabinetul Luca Niculescu.
El a spus că a preluat o țară „cu spatele la zid, cu deficit de încredere” și a susținut că măsurile adoptate de Guvern au contribuit la reducerea deficitului bugetar și la recâștigarea credibilității României în fața partenerilor externi.
„Nu am ascuns nimic românilor, nu am măsluit cifre. Știu că în spatele fiecărei cifre stau oameni, de aceea efortul oamenilor trebuie respectat. Le mulțumesc tuturor românilor pentru că au dus greul în această perioadă. Eforturile lor au avut sens, am redus deficitul bugetar”, a afirmat Ilie Bolojan.
Potrivit premierului interimar, în cele cinci luni de provizorat, România a trecut de evaluările agențiilor de rating, iar Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe care l-a găsit blocat și „în prag de eșec”, a fost renegociat și repornit.
- PNL a decis să voteze Guvernul Niculescu și intră în Opoziție. Demnitarii PNL își depun demisiile. Bolojan va semna un acord cu premierul desemnat (Video)
- Va candida Bolojan la prezidențialele din 2030? Ce planuri are pentru PNL
Bolojan a susținut că absorbția fondurilor europene ar fi ajuns la 100% dacă PSD nu ar fi blocat legea salarizării. El a explicat, totodată, scăderea consumului prin eliminarea consumului pe datorie și a afirmat că una dintre cele mai importante schimbări a fost introducerea unui alt mod de guvernare, bazat pe transparență, responsabilitate și respectarea banului public.
Guvernul nu a fost demis din cauza eșecului reformelor
Premierul interimar a susținut că Executivul nu a fost demis din cauza eșecului reformelor, ci pentru că acestea au început să afecteze interesele celor care beneficiază de pe urma unui stat nereformat.
„Când PSD nu a mai suportat pericolul ca vechiul sistem să fie demantelat prin reguli și alocări corecte, acest guvern a fost demis. Nu pentru că reformele au eșuat, ci pentru că începuseră să atingă interesele celor care vor să trăiască în continuare de pe urma unui stat nereformat”, a declarat Bolojan.
Acesta a afirmat că a suportat atacuri pe care le consideră nedrepte și mincinoase, dar a ales să nu răspundă public pentru a nu afecta eforturile de redresare economică și de recâștigare a încrederii piețelor și partenerilor externi.
În bilanțul său, Bolojan a evidențiat și reforma pensiilor magistraților, pe care a descris-o drept o premieră pe care nimeni nu a avut curajul să și-o asume.
”Reforma pensiilor magistraților a fost o premieră pe care nimeni nu a avut curajul să și-o asume. Nu am făcut niciun pas înapoi în această privință, deși plătim și acum prețul”, a spus Bolojan.
Energia și investițiile, printre prioritățile care trebuie continuate
Un alt domeniu asupra căruia premierul interimar a atras atenția este energia, unde lipsa reformelor și întârzierea investițiilor au afectat atât populația, prin facturi și prețuri, cât și companiile românești.
Bolojan a afirmat că Guvernul a început să deblocheze investiții întârziate de proceduri birocratice și a făcut pași pentru dezvoltarea capacităților de stocare, întărirea rețelelor și susținerea investițiilor majore, inclusiv a centralelor pe gaz.
El a mai amintit programele lansate pentru stimularea producției locale, atragerea investițiilor românilor din diaspora și dezvoltarea tehnologiilor avansate, prin scheme de sprijin pentru investiții, cercetare, dezvoltare și crearea de noi capacități de producție.
În domeniul securității, premierul interimar a susținut că accesarea programului SAFE a reprezentat o responsabilitate de siguranță națională, într-o regiune marcată de război.
Ce probleme structurale lasă viitorului Guvern
Ilie Bolojan a afirmat că lasă în urmă un buget aflat pe o traiectorie bună, dar a avertizat că viitorul Executiv va trebui să mențină disciplina bugetară și să consolideze un model de creștere economică bazat pe investiții, nu pe consum.
Premierul interimar a enumerat cinci categorii de probleme structurale care vor continua să pună presiune asupra finanțelor publice.
Prima este reprezentată de obligațiile de plată rezultate din procesele câștigate în instanță de magistrați. Bolojan a menționat o sentință care obligă Guvernul să plătească peste cinci miliarde de lei, la care se adaugă alte obligații rezultate din mii de procese. El a avertizat că astfel de sume nu pot fi achitate peste noapte.
A doua problemă vizează restanțele din schemele de compensare a energiei electrice, instituite în 2021. Potrivit lui Bolojan, în acest an au fost alocate 3,7 miliarde de lei pentru plata facturilor restante, din care au fost achitate aproximativ 1,5 miliarde de lei. Diferența ar urma să fie plătită până la sfârșitul anului, dacă verificările sunt încheiate și confirmă sumele solicitate.
A treia problemă este cea a finanțării sistemului de sănătate. Bolojan a arătat că, în trecut, contribuțiile erau plătite de aproximativ 6,5 milioane de români, în timp ce 16,5 milioane beneficiau de servicii medicale. În urma măsurilor adoptate, numărul contribuabililor ar fi ajuns la 10,5 milioane, iar sistemul s-ar apropia pentru prima dată în acest an de un anumit echilibru.
Premierul interimar a avertizat însă că sunt necesare și alte reforme, inclusiv modificarea modului în care sunt reflectate costurile salariale și performanța managerială în spitale.
A patra problemă ține de gestionarea investițiilor și de supracontractarea proiectelor. Bolojan a afirmat că programul sectorial de transporturi are contracte care depășesc de peste trei ori nivelul finanțării disponibile, o situație similară existând și în programele pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare.
La Ministerul Transporturilor, valoarea contractelor de lucrări semnate depășește 30 de miliarde de euro, în timp ce bugetul anual mediu este de aproximativ șase miliarde de euro. În aceste condiții, premierul interimar a subliniat că viitorul Guvern trebuie să prioritizeze proiectele și să se asigure că lucrările începute pot fi finanțate.
În ceea ce privește autoritățile locale, Bolojan a menționat facturi restante de 2,4 miliarde de lei în cadrul programului Anghel Saligny, susținând că acestea pot fi achitate printr-o rectificare bugetară și deblocarea fondurilor necesare.
A cincea problemă vizează companiile de stat, în special cele care continuă să solicite subvenții suplimentare, fără să fi realizat reformele necesare. Bolojan a indicat companii precum CFR și Metrorex și a afirmat că este nevoie de restructurări, indicatori de performanță revizuiți și noi contracte de management.
„Nu am lăsat datorii”
Bolojan a respins acuzațiile potrivit cărora actualul Guvern ar fi lăsat datorii și a insistat asupra necesității de a prezenta publicului situația reală a finanțelor țării, fără populisme.
El a recunoscut că dezechilibrele acumulate în anii anteriori nu au fost eliminate în totalitate, dar a susținut că Executivul a început să le corecteze parțial.
Premierul interimar a avertizat că, dacă viitorul Guvern va ignora reformele și va reveni la practicile din trecut, România riscă să intre din nou pe o traiectorie economică nesustenabilă.
„Nu pretind că am fost fără greșeală și nici că unele lucruri nu puteau fi făcute mai bine. Poate că unele lucruri ne-au scăpat, dar plec cu sentimentul că mi-am făcut datoria față de țara noastră”, a declarat Ilie Bolojan.
La final, acesta le-a mulțumit miniștrilor, secretarilor de stat, angajaților din ministere, autorităților locale, partenerilor instituționali și cetățenilor pentru contribuția la proiectele derulate în perioada mandatului său interimar.
I.O.
