Electrocentrale Craiova - două perspective despre dezastrul din curtea Olguței Vasilescu care a pus bomboana pe coliva coaliției

Electrocentrale Craiova - două perspective despre dezastrul din curtea Olguței Vasilescu care a pus bomboana pe coliva coaliției
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Vicepremierul Oana Gheorghiu prezintă, marţi, ”povestea Electrocentrale Craiova – de la oportunitate la dezastru”.

Gheorghiu acuză că s-au pierdut 162 de milioane de euro din PNRR, din cauză că nu s-au făcut licitaţii pentru derularea proiectului şi, sub conducerea unei directoare numite politic, compania s-a prăbuşit financiar, a ajuns în insolvenţă, iar oamenii au rămas în frig iarna trecută.

În replică, fostul ministru PSD Bogdan Ivan susţine că vina e la Ministerul Energiei (în 2023 condus de PNL), care nu ar fi gestionat la timp şi realist proiectul centralei din Craiova.

Disputa dintre Ilie Bolojan şi Olguţa Vasilescu, referitoare la Electrocentrale Craiova, este una dintre problemele majore care au stat la baza ruperii coaliţiei.

Povestea Electrocentrale Craiova în varianta Guvernului

Oana Gheorghiu are, marţi, o postare pe Facebook intitulată "De la oportunitate la dezastru: Povestea Electrocentrale Craiova".

ADVERTISING

"În 2023, România avea şansa să primească GRATIS, prin PNRR, 162 de milioane de euro pentru o centrală nouă, modernă, pe gaz la Craiova. Bani europeni, nerambursabili", scrie vicepremierul interimar.

Gheorghiu precizează că trebuiau organizate licitaţiile, trebuia începută construcţia şi trebuiau respectate termenele.

"Licitaţiile au fost anulate şi niciun constructor nu a vrut să îşi asume proiectul în condiţiile create. România a pierdut finanţarea de 162 milioane de euro", a mai transmis Gheorghiu.

Potrivit acesteia, datoriile companiei au explodat de la 250 milioane lei la aproape 1 miliard lei într-un singur an, compania a pierdut 433 milioane de lei într-un singur an, instalaţiile, vechi de peste 40 de ani, s-au degradat şi mai mult, iar iarna trecută zeci de mii de oameni au rămas fără căldură.

Vicepremierul explică cum s-a ajuns aici: "Conducerea companiei a fost preluată în 2024 de o directoare numită politic, fără experienţă tehnică directă în energie. Sub managementul politic, compania s-a prăbuşit financiar, a pierdut finanţarea europeană, a acumulat datorii uriaşe şi a ajuns în insolvenţă (decembrie 2025)".

ADVERTISING

După ce compania a intrat în insolvenţă, aceeaşi persoană numită politic ca directoare a fost numită ca administrator special.

"Adică omul sub conducerea căruia compania a ajuns în groapă a fost pus apoi să o «salveze». În plus, deoarece compania nu a cumpărat la timp certificatele obligatorii de emisii de gaze cu efect de seră, statul român a primit o penalizare de 596 milioane lei (aproape 120 milioane euro) care va trebui plătită, în final, tot de noi. Pe scurt: bani europeni pierduţi, oameni rămaşi fără căldură, companii prăbuşite", a adăugat vicepremierul interimar, responsabil cu reforma companiilor de stat.

Versiunea PSD

Însă fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan susţine că, în 2023, Ministerul Energiei, condus atunci de PNL, a semnat contractul pentru noua centrală pe gaz de 295 MW de la Craiova, o investiţie de peste 1,52 miliarde lei cu TVA, din care aproape 983 milioane lei cu TVA finanţare nerambursabilă prin PNRR.

ADVERTISING

”Problema a fost că Ministerul Energiei nu a gestionat proiectul la timp şi realist, raportat la termenele foarte scurte din PNRR şi la complexitatea unei investiţii energetice majore”, afirmă fostul ministru, tot pe Facebook.

Ivan adaugă că ”nu poţi muta responsabilitatea unei companii de stat în curtea unei primării doar pentru că dă bine într-o declaraţie”.

Fostul ministru explică faptul că Electrocentrale Craiova este o companie a statului român, care deţine 77,15% prin Ministerul Energiei. Fondul Proprietatea are 21,55%.

"Primăria Craiova nu face parte din acţionariat. Nu conduce compania. Nu semnează memoranduri. Nu aprobă finanţări. Nu decide asupra certificatelor CO2.

Asta nu este o opinie politică. Este structura oficială a companiei şi poate fi verificată de oricine", a adăugat Ivan.

"Deci problema nu a fost dimensiunea proiectului. Problema a fost că Ministerul Energiei nu a gestionat proiectul la timp şi realist, raportat la termenele foarte scurte din PNRR şi la complexitatea unei investiţii energetice majore.

Iar când calendarul devine imposibil, constructorii nu vin să îşi asume riscuri pe care statul nu le-a calibrat corect. Tot Guvernul României trebuia să asigure contribuţia proprie şi cheltuielile neeligibile ale proiectului. Nu Primăria Craiova", adaugă fostul ministru de la Energie.

Potrivit lui Ivan, tot Guvernul trebuia să găsească soluţii pentru plata certificatelor CO2 şi pentru menţinerea în funcţiune a uneia dintre capacităţile importante pentru Sistemul Energetic Naţional.

"Pentru că Electrocentrale Craiova nu înseamnă doar apă caldă şi căldură. Produce energie electrică pentru sistemul naţional, iar energia termică este rezultatul cogenerării, mecanism pentru care statul acordă inclusiv bonusuri specifice.

Certificatele CO2 sunt obligaţii legale pentru emisiile generate de producţia pe cărbune. Cu alte cuvinte, dacă produci energie pe cărbune, plăteşti pentru emisiile produse. Iar aceşti bani ajung tot la stat, nu la Primăria Craiova", a mai transmis Bogdan Ivan.

Acesta relatează şi că, în 2024, compania a fost obligată să împrumute aproape un milion de certificate CO2, pentru că nu avea aproximativ 70 de milioane de euro necesare achiziţiei lor. Pentru asta au fost puse garanţie activele companiei la EximBank.

"În 2025, când am preluat portofoliul Energiei, am propus prin memorandum alocarea fondurilor necesare pentru plata certificatelor CO2, pentru reparaţii şi pentru achiziţia cazanelor de apă fierbinte necesare trecerii iernii. Însă un memorandum nu a primit semnătura premierului. Altul nici măcar nu a trecut de etapa de avizare. Acestea sunt faptele", adaugă Bogdan Ivan.

Marea durere a Olguţei Vasilescu

Situaţia Electrocentrale Craiova a făcut subiectul mai multor contre între premierul Ilie Bolojan şi primarul Craiovei.

La începutul anului, Olguţa Vasilescu l-a acuzat pe Bolojan că a refuzat să aloce suma de 350 de milioane pentru reparaţii la grupurile energetice, motiv pentru care craiovenii au rămas de mai multe ori fără căldură.

Prim-ministrul a declarat că la Craiova au fost alocate 168 milioane de euro, pentru termoficare, dar că nu s-au făcut lucrări, iar el n-a avut nicio vină şi nicio implicare. În plus, Bolojan consideră că aceste situaţii nu se rezolvă prin căutarea unui vinovat, ci prin implementarea unui proiect serios.

Apoi, soţul Olguţei Vasilescu, Claudiu Manda, a adus prima oară în discuţie ideea de a schimba "lăutarul". PSD a început să ceară schimbarea premierului, sub ameninţarea că iese de la guvernare, ceea ce s-a şi întâmplat până la urmă.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google