Vestea că democrația din Tunisia este pusă în pericol vine la doar trei săptămâni după criza generată de asasinarea președintelui din Haiti.
Între timp, în Afghanistan, guvernul pare că nu reușește să-și impună autoritatea în țară, iar asta ne duce cu gândul la una dintre întrebările fundamentale din politică: De ce este atât de greu să dezvolți și să susții democrația liberală, se întreabă jurnaliștii The Washington Post.
Cel mai bun răspuns vine de la autorii Daron Acemoglu și James A. Robinson, în cartea “The Narrow Corridor”.
În orice societate, spun aceștia, primul pas este să obții un oarecare grad de ordine și stabilitate. Istoria este plină de locuri în care găștile, războinicii și triburile fac legea, iar statul nu reușește să-și consolideze efectiv puterea și să guverneze. Un exemplu relevant este Afghanistan, atât în trecutul său și, posibil, și în viitor.
Și dacă ordinea stabilită prin politică este o raritate, atunci ordinea stabilită prin politica liberală este și mai rară.
Democrația liberală este forma de guvernare care urmează cel mai mult Principiul Goldilocks (principiul reprezentat în povestea pentru copii ”Cei trei ursuleți” în care Goldilocks, personajul principal, are de ales dintre trei castroane cu budincă și îl alege pe cel cu ”temperarura potrivită” - n.red).
Ea are nevoie de un stat suficient de puternic să guverneze eficient, dar nu atât de puternic încât să calce peste libertățile și drepturile poporului.
Autorii numesc fenomenul ”Leviatanul încuiat”, făcând referire la animalul biblic pentru a descrie un stat puternic.
Provocarea „coridorului îngust”
Pentru a ajunge la o democrație liberală, societățile trebuie să treacă printr-un ”coridor îngust”, unul care permite statului să-și consolideze puterea permițând societății civile să se afirme și să lupte pentru drepturile sale.
Împreună, acestea crează un echilibru delicat între stabilitate și libertate. Țările din Vest au avut succes datorită faptului că au reușit să construiască atât state puternice, cât și societăți puternice.
În Afghanistan, în ciuda a două decenii de eforturi, statul nu a reușit să recâștige controlul asupra unei părți mai mari din țară, construind ceea ce autorii numesc ”Leviatanul absent”.
În Egipt, în schimb, statul este prea puternic. După o tentativă scurtă de flirt cu democrația, după Primăvara Arabă, țara s-a întors la dictatură.
Alte părți ale lumii au ”Leviatanul de hârtie”, fiind guverne care își exercită puterea mai mult în avantajul unei elite. Un exemplu poate fi Nigeria sau chiar Venezuela.
Cum s-a descurcat Vestul cu politica Goldilock? Autorii citează două forțe opuse. În primul rând, a fost moștenirea Imperiului Roman, care a oferit instituțiilor legi și tradiții care au ușurat instaurarea ordinii în anumite state.
În al doilea rând, au fost triburile din nordul Europei, înrădăcinate în medii egalitare, care au o tradiție din a pune la încercare liderii puternici. Luptele dintre nobili și regi în sutele de state, ducate și principte din Europa medievală, toate acestea au contribuit la înflorirea libertății individuale.
Nu e neapărat o chestiune de superioritate culturală a Vestului, ci este mai degrabă vorba despre istoria sa neobișnuită.
Și alte țări din alte părți ale lumii au reuși să obțină un echilibru similar, precum India, Coreea de Sud sau Costa Rica.
Dar coridorul este îngust, iar înțelegerea acestui aspect ne ajută să recunoaștem fragilitatea democrației liberale.
Tocmai de acea, la sfârșitul anilor 90, când majoritatea țărilor din lume organizau alegeri electorale, a apărut fenomenul de ”democrație iliberală”: locuri în care liderii aleși abuzează de putere sistematic, privând oamenii de drepturi și sculptând după bunul plac esența guvernării liberale, constituționale.
De atunci, din nefericire, lista s-a mărit, incluzând țări occidentale precum Ungaria, democrații precum India și unele, precum Rusia, care s-au transformat, pur și simplu, în dictatură.
Țările care au traversat coridorul îngust și au atins echilibrul între puterea statului și cea a poporului se pot considera norocoase. Printre ele se numără și Statele Unite ale Americii. Aici însă, deși există o formă statală puternică, poporul este puternic divizat, după cum au demonstrat-o chiar la evenimentele din 6 ianuarie de la Capitoliu.
Jurnaliștii Washington Post amintesc o istorisire din 1787, când Benjamin Franklin a fost întrebat care a fost forma de guvernământ decisă în Convenția Constituțională. ”Republică. Dacă puteți să o mențineți”, ar fi răspuns politicianul.
Povestea are și un fond moralizator, și anume că puterea de a menține democrația e chiar în mâinile fiecăruia dintre noi.
Citește și:
