Această idee că nu știi încotro să mergi e destul de apăsătoare pentru mulți tineri. Și, în contextul acesta, lipsa de predictibilitate îi face să caute soluțiile mai radicale. Și aici extremele, dreapta sau stânga, vin cu mesaje simple, spun: dacă ne votați, veți avea case la 20.000 de euro, dacă ne votați, veți avea locuri de muncă pe viață.
Este predilecția tinerilor pentru platforme extremiste reală sau e mai degrabă o manifestare a furiei și a neliniștii pe care le resimt într-un mediu social marcat de crize succesive? Au partidele mainstream mesaje și soluții pentru problemele reale ale generației tinere sau e mult mai facil să ai politici de reconfirmare a unui electorat tradiționalist, conservator?
Sunt teme pe care spotmedia.ro le-a pus în discuție la Strasbourg, cu doi dintre vicepreședinții Parlamentului European, Victor Negrescu (PSD/Socialiștii Europeni) și Nicu Ștefănuță (independent/Grupul Verzilor).
Tinerii și votul pentru extremiști
Victor Negrescu (PSD/Socialiștii Europeni): Au fost tineri care au votat platforme extremiste și în continuare, din păcate, sunt tineri care sunt atrași de aceste tipuri de mesaje, poate mai radicale și în sensul acesta e de datoria noastră, nu să ne plângem, să acționăm, să vorbim cu tinerii. Tinerii au nevoie de atenția noastră și trebuie să comunicăm cu ei pe limba lor, să vorbim despre problemele lor reale.
Am această convingere sinceră că trebuie să găsim mijloacele prin care tinerii să aibă acces la zona decizională, la zona politică, să fie ascultați și ideile lor să fie preluate și de politicieni și să nu mai gândim totul prin spectrul electoratului sau al unor analize sociologice care conduc la un anumit rezultat electoral.
Avem nevoie ca tinerii să înțeleagă importanța democrației, importanța Uniunii Europene, cum se pot afirma, cum pot trece peste greutăți, să știe că sunt aici instituții dispuse să-i sprijine. Și nu e simplu. Da, votantul tânăr este mai greu de câștigat decât poate cel care a votat de mai multe ori și deja are o anumită tradiție în a vota pentru un partid sau altul.
Dar cel puțin pe mine nu mă sperie. Și invitația mea ar fi către toate partidele politice mainstream să facă mai multe eforturi în a le da tinerilor ocazia să se afirme.
Nicu Ștefănuță (independent/Grupul Verzilor): Candidatura mea a demonstrat că tineretul nu este extremist. Era un tineret acolo progresist, verde, care vrea drepturi egale și pentru comunitatea LGBTQ și multe alte lucruri despre care nu prea vorbesc politicienii în România, de teamă să nu supere o societate conservatoare. Tinerii au fost la vot în același număr cât au fost și pensionarii.
Tinerii nu sunt dezinteresați, dimpotrivă, sunt foarte interesați de politică, sunt înspăimântați, sunt anxioși în privința viitorului, pentru că e criză economică, inflație, război la graniță, război în Israel și în Palestina și anxietăți climatice și multe chestiuni de genul ăsta.
Mai sunt teme despre care nu discută aproape nimeni. De exemplu, sănătatea mintală decontată în România. Având în vedere peisajul de anxietate, de depresie, de frică pentru viitor, ar trebui să discutăm mai clar de sănătatea mintală. Mersul la psiholog este ceva absolut normal și, dacă nu mă duceam la psiholog, nu eram astăzi aici. Deci practic este foarte important să ascultăm care este vocea vremurilor.
Acuma începe școala, diferența dintre locuri la cămine și studenți este unu la 10, studenții se duc în chirii scumpe. Deci sunt niște probleme reale pe care chiar trebuie să le abordăm.
Victor Negrescu: Tinerii nu sunt un grup omogen, ci un grup foarte divers în așteptări și în provocările pe care le întâmpină.
Nu e suficient doar să ai legi care sună bine pe hârtie. Au nevoie de acompaniere, de îndrumare. Și aici o abordare mult mai individualizată este necesară în acest sens. Totodată, trebuie să vă spun că există mulți tineri care au făcut lucruri extraordinare.
Noi, la nivelul Partidului Social Democrat, pentru ca să am și această abordare politică, avem astăzi în funcțiile care au rezultat din alegerile locale cei mai mulți tineri în astfel de demnități, fie că vorbim de primar, fie că vorbim de consilieri locali sau județeni și ne dorim acel lucru și pentru Parlamentul României.
Însă avem în continuare o problemă cu transformarea acestui concept de a nu lăsa pe nimeni în urmă într-o realitate, pentru că atunci când ai unul din cinci copii pe care îl pierzi pe drum, este o problemă. Atunci când un tânăr este victima violenței domestice sau altor tipuri de violență, nu avem soluții pentru a sprijini. Atunci când un tânăr poate nu este atras de școală, trebuie să avem un mecanism prin care îl readucem înapoi în școală sub alte forme. Atunci când un tânăr nu are ce mânca și nu mai merge la școală pentru că ceilalți râd de el, trebuie să avem un mecanism pentru a-l aduce înapoi aici.
Nicu Ștefănuță: Am fost mult pe stradă anul ăsta şi n-am sesizat acel entuziasm pentru extrema dreaptă. Am sesizat doar că lipsește dialogul între politicieni și oameni. Partidele au făcut congrese din astea în care erau izolate și erau doar membrii de partid, în loc să vorbească direct cu oamenii. Și atunci oamenii aleg, influențați fiind de știrile din online, de fake news, de îngrijorări.
Victor Negrescu: Sunt multe schimbări reale care se produc la nivelul economiilor noastre, societăților noastre, schimbări care nu sunt explicate și sunt persoane, mai ales tinerii, care rămân în urmă și care nu înțeleg de ce este nevoie de schimbări, de ce ceea ce li s-a spus în copilărie sau în tinerețe nu se mai aplică astăzi.
De exemplu, dificultatea de a avea un loc de muncă permanent sau pe perioadă nedeterminată, ideea aceasta că o facultate duce automat la un loc de muncă bine plătit, ideea aceasta că acum trebuie să ai noi competențe și că mereu trebuie să te formezi, dar nu știi în ce domeniu să te formezi. Mai vezi și schimbările climatice, mai vezi și alte tipuri de provocări, printre ceea ce înseamnă evoluția economică. Vedem industrii care dispar și apare foarte mult stres.
Tinerii sunt poate supuși unor factori de stres mult mai ampli decât poate au fost generațiile anterioare. Această idee că nu știi încotro să mergi e destul de apăsătoare pentru multe persoane care poate nu știu să gestioneze aceste tipuri de sentimente. Și, în contextul acesta, lipsa de predictibilitate îi face să caute soluțiile mai radicale. Și aici extremele, dreaptă sau stângă, vin cu mesaje simple, spun dacă ne votați, veți avea case la 20.000 de euro, dacă ne votați, veți avea locuri de muncă pe viață.
Chiar dacă poate unele sună bine, ele nu pot fi implementate. Nu sunt realiste. Dar în căutarea unor soluții la problemele pe care le întâmpină, sunt dispuși inclusiv să urmeze această cale, pentru că celelalte partide, din păcate, nu oferă garanții suficiente. Dar să știți că nu e rea-voință. Pur și simplu, este greu să garantezi astăzi ca decident ceva.
Poți doar să muncești într-o direcție și pentru asta trebuie să le explici mult mai clar oamenilor, românilor, firmelor, de ce este important să luăm această cale a lucrurilor făcute în etape.
Austria și Schengen-ul
Nicu Ștefănuță: Cred că suntem cu un picior în autobuz și e greu să fii doar cu un picior în autobuz. La un moment dat, intri cu totul. Deci încă mai cred că noi vom intra în Schengen. Un moment propice speram să fie în timpul președinției maghiare, pentru că Viktor Orban, în ciuda tuturor defectelor, nu este împotriva aderării României la Schengen, pentru că are și un interes în privința comunității maghiare.
Imigrația este o problemă care este inevitabilă. Cu cât pericolul climatic crește în nordul Africii, în Orientul Mijlociu și cu cât războaiele se intensifică, suntem înconjurați și de războaie, și de fenomene climatice majore. Și atunci, efectiv, populații întregi nu au unde să meargă decât înspre nord și decât înspre Europa.
Și atunci noi trebuie să răspundem problemelor mai larg decât atât: “facem garduri, patrulăm toată Marea Mediterană, oprim ruta balcanică”. Astea sunt soluții foarte, foarte grele. Eu cred că numai dacă umblăm la cauza principală, putem să începem.
Victor Negrescu: Culmea, la solicitarea inclusiv a Austriei, am schimbat regulamentul Schengen și am schimbat inclusiv mecanismul comun pentru combaterea migrației ilegale. Subiectul migrației va deveni un subiect, cred, important în următorii ani și în România.
De aceea, și în cazul nostru, trebuie să gândim o politică serioasă. Ce facem cu refugiații? Ce facem cu migranții ilegali? Un subiect care trebuie să fie tratat cu responsabilitatea astăzi, pentru că ulterior va deveni mai dificil.
Ce înseamnă portofoliul alocat României în ceea ce privește influența și forța pe care România le are la nivelul instituțiilor europene
România a obţinut, prin Roxana Mînzatu, poziţia de vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, a anunțat marți preşedintele executivului european, Ursula von der Leyen. Este pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană când România a obținut această poziție.
Victor Negrescu (PSD/Socialiștii Europeni): Este un portofoliu important. Este pentru prima oară când România deține această responsabilitate de vicepreședinte al Comisiei Europene. Avem subiecte ce țin zona de competențe, de zona de formare, de zona de muncă și în sensul acesta aș putea spune că este o reușită a României și o reușită inclusiv a premierului României, care a negociat acest portofoliu.
Cum e foarte important ce facem ulterior, în ce măsură putem să promovăm proiecte care vor ajuta întreaga Europă, dar vor ajuta și România. Există această problemă acută pe care o întâmpinăm, a lipsei de competențe adaptate cerințelor de pe piața muncii.
Acest portofoliu va gestiona o cincime din bugetul Uniunii Europene, deci este portofoliu semnificativ cu impact bugetar. Și în sensul acesta, iată un succes pentru țara noastră, un succes care se aliniază și cu alte reușite.
Trebuie să spun lucrul acesta, suntem bine reprezentați și aici, în Parlamentul European. Suntem noi doi vicepreședinți ai Parlamentului European. Cred că România începe ușor-ușor să nu mai fie un stat care nu se afirmă în plan european.
Nicu Ștefănuță (independent/Grupul Verzilor): Eu cred că politica o faci cu toate mijloacele și trebuie să fii foarte creativ și foarte asertiv. Rolul de vicepreședinte e definitoriu, e politic, lumea te respectă, lumea te ascultă. Se leagă bine și cu planul Draghi, pentru că este vorba de competențele umane, mai ales la tineri. Dacă se va ocupa și de partea asta de educație, de Erasmus, care e subfinanțat, ar fi foarte, foarte bine.