Măsurile din primul pachet fiscal-bugetar al guvernului Bolojan duc la scăderea puterii de cumpărare a tuturor cetățenilor și afectează stabilitatea sau predictibilitatea în societate, generând un impact social și economic negativ asupra întregii societăți, care va resimți efecte similare perioadei anilor 2010, arată Consiliul Economic și Social, care a avizat nevaforabil, vineri, pachetul fiscal pregătit de Guvern.
O scădere drastică a nivelului de trai într-un timp foarte scurt
„Măsurile impuse, respectiv creșterea TVA la alimente, servicii și medicamente, creșterea accizelor la carburant și a taxei de rovignetă, vor duce la creșterea prețurilor la alimentele de bază și medicamente, iar împreună cu liberalizarea prețurilor la energia electrică și gaze, diminuarea veniturilor pentru o parte dintre salariați prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2025, toate acestea conduc la o scădere drastică a nivelului de trai într-un timp foarte scurt, fără o pregătire prealabilă a populației, mai ales a persoanelor și familiilor vulnerabile. Considerăm că măsurile de austeritate trebuiau abordate etapizat, pe o perioadă mai mare de timp”, precizează CES în avizul publicat vineri.
Consiliul Economic și Social menționează, de asemenea, că, având în vedere complexitatea proiectului de act normativ, este necesară o analiză detaliată și riguroasă, ceea ce este imposibil de realizat în termenul insuficient pus la dispoziție în vederea avizării acestuia.
Potrivit documentului citat, ansamblul măsurilor propuse este dezechilibrat din punct de vedere social, lipsit de un mecanism de compensare pentru categoriile vulnerabile și construit pe o logică fiscală regresivă.
„Proiectul nu respectă principiile echității și progresivității în materie de politici publice, transferând presiunea fiscală către populația cu venituri mici și medii.
Măsurile propuse sunt susceptibile să adâncească inegalitățile sociale, să afecteze accesul la bunuri esențiale și să reducă capacitatea de subzistență a gospodăriilor vulnerabile.
De asemenea, ele pot avea un efect de destabilizare socială și de alimentare a tensiunilor sociale și politice într-un context marcat deja de polarizare și neîncredere instituțională”, se mai arată în avizul CES.
Impact semnificativ în special pentru pensionarii din orașele mari
Măsura creșterii cotei de TVA de la 9% la 11% pentru mai multe categorii de produse esențiale va avea efect inflaționist asupra cheltuielilor gospodăriilor și va afecta accesul la bunuri esențiale mai ales în cazul categoriilor sociale vulnerabile, susține CES.
De asemenea, măsura contravine recomandărilor europene privind protejarea categoriilor vulnerabile în perioade de ajustări fiscale, arată sursa citată.
Referitor la introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) pentru persoanele care realizează venituri din pensii peste 3.000 de lei, CES subliniază că, deși este introdus un plafon de protecție, măsura afectează pensionarii cu venituri medii, care nu beneficiază de alte forme de sprijin și au cheltuieli medicale recurente.
Impactul este semnificativ în special pentru pensionarii din orașele mari, unde costul vieții este mai ridicat, iar în lipsa unor măsuri de compensare, această contribuție echivalează cu o reducere netă a pensiei, arată Consiliul Economic și Social.
Risc epidemiologic
Pe de altă parte, documentul atrage atenția că eliminarea din rândul persoanelor asigurate la sănătate fără plata contribuției a celor incluși în programele naționale de HIV/SIDA și de tuberculoză aduce un risc epidemiologic mult prea ridicat raportat la economiile bugetare.
În ceea ce privește creșterea TVA pentru produse culturale, măsura afectează accesul la cultură, educație și informare, în special pentru tineri și pentru persoanele din comunități cu resurse limitate, într-un context în care nivelul de educație civică și alfabetizare funcțională este deja problematic.
Cu privire la prevederea conform căreia ordonatorii de credite acorda lunar, pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net, o indemnizație de hrană de 347 lei lunar, CES consideră că reducerea pragului afectează personalul cu experiență, care depășește pragul de 6.000 lei net fără a avea venituri considerate „excesive”.
„Această măsură poate genera demotivare și un risc crescut de migrație către sectorul privat sau extern”, avertizează CES.
Concluzie
„Proiectul de lege, în forma actuală, nu este fundamentat pe o analiză solidă a impactului social agregat, nu conține măsuri de protecție compensatorie și nu respectă principiile constituționale privind echitatea fiscală și solidaritatea socială.
Se impune demararea unei reforme fiscale echilibrate, care să conțină măsuri de protecție reală a cetățenilor vulnerabili.
Fără astfel de corecturi, riscăm nu doar o degradare a condițiilor de trai, ci și o explozie de neîncredere instituțională și radicalizare socială, cu consecințe directe asupra democrației și stabilității în societate”, precizează Consiliul Economic și Social.
Singura inaugurare de drum expres din 2026 riscă să se amâne. Ce se întâmplă cu celelalte proiecte din țară
România se bazează pe importurile de energie din Bulgaria după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Ce se întâmplă dacă și Kozlodui se oprește
Concluzie fermă trasă de antrenorul Universității Craiova după eliminarea din Liga Campionilor
Mai poți mânca banana dacă este prea coaptă? Cum să știi când fructele și legumele nu mai sunt sigure pentru consum
