Cum vrea Lukașenko să destabilizeze UE. Merkel nu ar fi trebuit să-l legitimeze Interviu video

Cum vrea Lukașenko să destabilizeze UE. Merkel nu ar fi trebuit să-l legitimeze <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu video</span>

Președintele bielorus Aleksandr Lukașenko se folosește de migranți, pentru a destabiliza Uniunea Europeană. O mică victorie simbolică a obținut: Angela Merkel a vorbit cu el. Cum i se poate răspunde, cu cine se poate negocia și care e soarta migranților aflați la frontierele Belarusului cu Polonia, în prag de iarnă?

Nu ar trebui să-l numim președinte și nu ar trebui să-l sunăm, în schimb ar trebui să ne regăsim solidaritatea și să-i restrângem lui Lukașenko spațiul de manevră, spune, într-un dialog cu spotmedia, europarlamentarul polonez Robert Biedroń, care este președintele delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Belarus.

Ce se întâmplă la frontiera Poloniei cu Belarusul astăzi, care sunt ultimele vești?    

Este o situație foarte dificilă, în care criza de stabilitate adusă de Lukașenko s-a răspândit dincolo de granițele Belarusului.

Acum nu mai vorbim despre o problemă internă a Belarusului, ci de un conflict regional în care sunt deja implicate câteva țări din Uniunea Europeană: Polonia, Lituania și Letonia.

Este o criză regională, iar Uniunea Europeană trebuie să joace un rol crucial pentru stabilizarea situației. Destabilizarea la hotarele Uniunii Europene înseamnă că noi toți suntem în pericol și că trebuie să folosim toate instrumentele, internaționale și regionale, pentru a readuce pacea la granițele cu Belarusul.

Polonia vorbește despre un război hibrid. Lukașenko este un președinte considerat ilegitim de statele europene. Putem presupune că miza lui a fost tocmai relegitimarea, recunoașterea și că, astfel, scopul a fost atins? În fond, a fost sunat de Angela Merkel.

Asta a fost o greșeală din partea Angelei Merkel, nu ar fi trebuit să-l legitimeze în acest fel pe Lukașenko, deoarece instituțiile și țările membre ale UE nu-l recunosc drept președinte. Nu ar trebui să-l numim președinte și nu ar trebui să-l sunăm, în schimb ar trebui să ne regăsim solidaritatea și să-i restrângem lui Lukașenko spațiul de manevră.

Sancțiunile s-au dovedit a fi o un unealtă foarte bună, deoarece l-au lovit unde-l durea mai tare. În fața sancțiunilor și a izolării internaționale, el nu mai are spațiu de manevră.

Din acest motiv el acum joacă acest joc cu migranții pe care-i trimite către frontiere, încercând să pună presiune și să destabilizeze țările din Vest, Uniunea Europeană, NATO și alte instituții. El vrea să-și creeze oportunitățile de a continua pe calea pe care o știe cel mai bine, aceea a conducerii dictatoriale.

Nu este pentru prima dată când migranții sunt folosiți ca instrument de presiune asupra Uniunii Europene, președintele Turciei, Erdogan, a făcut acest lucru în trecut. Ce este nou, în această strategie a lui Lukașenko?

Erdogan a jucat același joc, motiv pentru care Lukașenko a mizat pe faptul că folosind această cale, va avea și el ocazia să negocieze cu Uniunea Europeană. A mizat pe o solidaritate internațională redusă, pe o slăbire a presiunii puse pe regimul său, pe o solidaritate europeană diminuată în problema sancțiunilor.

Vedem, din păcate, mici astfel de breșe, nu doar telefonul dat de Merkel, dar și atitudinea unor țări care vor să blocheze noi sancțiuni.

Trebuie să fim foarte vigilenți atunci când cineva vorbește despre relaxarea sancțiunilor împotriva regimului lui Lukașenko. Trebuie să rămânem fermi pe pozițiile de respectare a drepturilor omului, a statului de drept și a democrației, atât în interiorul, cât și în exteriorul Uniunii Europene, incluzând aici și situația de ansamblu din Belarus.

Care este miza președintelui Vladimir Putin aici?

Vladimir Putin are o poziție cheie în majoritatea problemelor care implică Belarusul. Putin tratează Belarusul, ca de altfel și Ucraina și alte țări din fosta Uniune Sovietică, drept propria sa sferă de influență. El vrea să reconstruiască Uniunea Sovietică, prin felul în care acționează.

Comunitatea internațională trebuie să înțeleagă că presiunile asupra lui Putin se vor răsfrânge asupra lui Lukașenko, deoarece Lukașenko va rămâne la putere cât timp va dori Putin. Dacă Putin va simți că nu-l mai poate controla, va găsi cu siguranță o metodă de a aduce un nou președinte la conducerea Belarusului.

Are deci Putin cheia crizei actuale? Ar trebui Uniunea Europeană să negocieze, nu cu Lukașenko, ci cu Putin?

Uniunea Europeană nu ar trebui să dea înapoi de la poziția sa de principiu în apărarea drepturilor omului în Belarus și să continue să ceară eliberarea imediată a prizonierilor politici. Sunt mai mulți prizonieri politici în Belarus decât numărul de membri ai Parlamentului European.

Lukașenko este cel care a deturnat un avion cu pasageri, cum să mai poți negocia cu el și să admiți ca dictatura sa să continue? El este ultimul dictator al Europei, Belarusul este o țară în care oamenii pot fi condamnați la pedeapsa cu moartea, este o țară care nu a intrat în Consiliul Europei.

Sunt sigur că ar trebuie să căutăm alte căi de a soluționa toate aceste probleme, prin relația cu Moscova.

Ce se întâmplă cu oamenii aduși deja în Belarus și cantonați, iată, la graniță? Primesc statutul de refugiat în UE, sunt cazuri umanitare? Sau vor fi împinși înapoi?

Este o situație extrem de dramatică acolo. Nimeni nu poate fi pur și simplu trimis înapoi, ar fi o încălcare a convențiilor internaționale, inclusiv a Convenției de la Geneva. Orice persoană care trece granița și se află pe teritoriul unei țări UE are dreptul să ceară azil politic și să primească asistență.

Pe de altă parte, suntem obligați să ne apărăm frontierele și să-i arătăm lui Lukașenko că nu vom accepta încercarea lui de a ne destabiliza, pe noi și Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană a reacționat rapid, cel puțin la nivel de declarații. Sunteți mulțumit de reacțiile de până acum?

Sunt mulțumit că Polonia a înțeles până la urmă că trebuie să ceară sprijinul Uniunii Europene, sper să nu fie prea târziu pentru asta. Solidaritatea europeană este cheia rezolvării multor probleme.

Acest exemplu a arătat că atunci când autoritățile sunt egoiste, când se concentrează pe problemele regionale și nu înțeleg că este nevoie de sprijin pan-european, atunci noi pierdem. Când solidaritatea se manifestă, atunci putem învinge. Mi se pare un lucru foarte bun implicarea Uniunii Europene în rezolvarea acestei crize.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇