Cu Partidul Oamenilor Tineri (POT) iarăși cădem în în zona aceea de mobilizare a unui vot rapid în câteva zile, pe rețelele sociale. Acum o săptămână nu exista în sondaje și acum există, ceea ce înseamnă că se întâmplă ceva în societate.
Acum, dacă e și un alt fenomen de spirală și ne trezim cu ei la niște scoruri fie de partid parlamentar, fie de tip AUR 2020, nu știu, aceasta e o întrebare, spune politologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, în podcastul Punctul pe știri de la Rock Fm.
Acesta anticipează o prezență la vot în alegerile legislative mai mare decât ne-am fi așteptat pentru o duminică de iarnă și între două alte scrutine - cele două tururi ale prezidențialelor.
"Cred că și la alegerile parlamentare și cu atât mai mult în turul doi nu va mai conta candidatul. Nu vor mai conta partidele. Va fi un vot al societății pentru ea însăși, pentru direcția în care mergi, nu pentru o față neapărat. Prin urmare, va fi un vot al societății pentru direcția României.
Cred că va fi o prezență ceva mai mai mare la alegeri decât ne-am fi așteptat la aceste alegeri organizate pe 1 decembrie, între două tururi de scrutin, în plină iarnă.
Avem o tabără energizată care va veni la vot, că e energizată. Și avem în același timp o tabără care începe să sesizeze, să aibă simțul pericolului. Sigur, nu e mulțumită de partidele pro-democratice, pro-occidentale, dar care vrea, nu vrea, va dori să se mobilizeze într-un fel sau altul. Și acest sentiment și de urgență și de euforie, din partea cealaltă, s-ar putea să stimuleze o prezență mai mare la vot, ceea ce cred că va ajuta acum".
Cum arată votanții lui Călin Georgescu: doar 10% sunt rusofili. Problemele trebuie căutate în sentimentul de rămânere în urmă, în procesul de tranziție
Doar 10% dintre români au încredere în Rusia, susțin Rusia și au încredere în Vladimir Putin, spune Remus Ștefureac.
"Nu e vorba despre Rusia. Acei oameni nu sunt pro-ruși. 23% dintre românii care au votat pentru Călin Georgescu nu sunt proruși. Marea majoritate habar nu avea de pozițiile domniei sale cu privire la Rusia. Dar sunt oameni care au pierdut în această tranziție a noastră, care nu au beneficiat de aderarea la Uniunea Europeană".
Cum de românii din diaspora au votat și ei în număr considerabil un candidat perceput a fi anti-sistem?
"Oamenii aceștia nu și-au dorit să plece în aceste țări. Mulți dintre ei nu o duc grozav în aceste țări. Cei mai mulți dintre ei și-ar dori să trăiască acasă, în România, și să beneficieze de avantajele aderării printre ai lor, fără discriminări până la urmă și fără această depărtare de de familie", explică Remus Ștefureac.
Vorbim de câteva caracteristici socio-demografice și apoi poate intrăm în profunziune, să vedem ce fel de populație locuiește în orașele unde a fost votat domnul Georgescu, cum arată tinerii care au votat cu domnul Georgescu și atunci vedem care sunt problemele socio-economice care au dus în timp la concentrarea unei frustrări sociale atât de puternice.
În primul rând, să ne uităm pe categoriile de vârstă. Pe categoria 18-24 de ani, oamenii care votează în principal pentru prima dată: 31% din tinerii de 18-24 de ani au votat Călin Georgescu, față de media de 20 și 21%, vreo 26% din categoria 25-35 de ani, vreo 28% din categoria 35-50 de ani.
Surpriza interesantă, dar explicabilă, este categoria peste 65 de ani - doar 8% au votat cu domnul Georgescu, arată Ștefureac, intervievat de Magda Grădinaru.
"Dacă ne ducem la diviziunea bărbați-femei, 20% dintre bărbați au votat Călin Georgescu, 20% dintre femei au votat Călin Georgescu, ceea ce poate să indice, de exemplu, faptul că electoratul feminin nu a fost foarte informat cu privire la unele poziții ale candidatului sau poate a fost informat și nu-l interesează.
În orașele foarte mari, peste 250.000 de locuitori, cu excepția Bucureștiului, a avut vreo 16% intenție de vot. În orașele mijlocii, vreo 18%; în orașele mici, foarte mici, sub 35.000 de locuitori, a avut o intenție de vot de 23%, iar în mediul rural a avut o intenție de vot de 22%. Și descoperim ușor că pot fi și alte rețele informale, să spunem, care susțin valori conservatoare.
Marile comunități de migranți români sunt alcătuite în principal de oameni proveniți din aceste zone, oameni frustrați în primul rând economic, oameni frustrați social, psihologic până la urmă, pentru că s-au rupt de familii, oameni care n-au găsit neapărat cea mai grozavă situație, pentru că ei nu sunt la vârful societății acolo, sunt totuși la o zonă de periferie din punctul de vedere al veniturilor, din punctul de vedere al discriminărilor care există în societățile occidentale și cu care românii se confruntă.
În felul acesta ne explicăm votul anti-sistem al diasporei dintotdeauna, care și-a găsit diverși reprezentanți, că a fost Traian Băsescu, că a fost Klaus Iohannis. De această dată a fost Călin Georgescu.
Concluzia ar fi există niște explicații cât se poate de valide, obiective, ancorate în realități sociale dure, ale celor care au ales să voteze pentru Călin Georgescu, care și-au pierdut complet încrederea în politicienii, să spunem, mainstream, în principalele partide, în principalii candidați".