Sunt mai multe motive pentru care alegătorii din România l-au votat pe candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică, inclusiv o campanie TikTok de mare succes și o retorică suveranistă care a prins. Dar nu-i nicio îndoială că Georgescu a profitat de un val de furie împotriva situației din România.
Iar românii au de ce să fie supărați, scrie Politico.
Țara se confruntă cu un declin demografic prelungit, milioane de tineri plecând în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite în străinătate. Cei care au rămas se confruntă cu o criză a costului vieții și cu amenințarea sărăciei absolute, precum și cu serviciile publice tot mai proaste care subminează încrederea în sistem.
Publicația a analizat cifrele din spatele unor probleme cheie care influențează preocupările alegătorilor și programele politicienilor din România și a identificat șapte motive importante care au dus la rezultatele din primul tur.
- Exodul creierelor
România își pierde încet, dar constant forța de muncă înalt calificată. De la sfârșitul regimului comunist, în 1989, milioane de oameni au părăsit țara – un val de emigrare facilitat și mai mult de aderarea României la UE. Ca urmare a acestui fapt și a ratei scăzute a natalității, populația țării a scăzut cu peste patru milioane între 1990 și 2023.
Potrivit Băncii Mondiale, peste două milioane de oameni – aproape 20% din forța de muncă a României - a căutat oportunități mai bune în străinătate în ultimii 10 până la 15 ani, iar mulți dintre ei nu s-au mai întors niciodată. "Societatea românească a îmbătrânit și a înregistrat unul dintre cele mai severe exoduri de creiere la nivel global", a concluzionat raportul Băncii Mondiale.
- Fractura dintre școală și piața muncii
Pe măsură ce românii care părăsesc țara tind să fie mai educați, companiile din țară nu reușesc să găsească angajați calificați pentru a ocupa locurile de muncă vacante.
România este țara din UE cu cea mai mică pondere a tinerilor cu studii universitare. De asemenea, deține recordul de neinvidiat de a avea cea mai mare proporție de NEET - tineri cu vârsta între 15 și 29 de ani care nu sunt la școală, nu sunt angajați sau nu sunt înscriși la formare profesională.
Problema învăţământului superior din România
Ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani cu studii superioare în țările UE în 2013 și 2023
Deși rata șomajului în România se află sub media UE, aceasta maschează realitatea unei piețe a muncii care stagnează.
Aproape o treime din populația de vârstă activă e inactivă din punct de vedere economic. Femeile, oamenii săraci și persoanele cu niveluri de educație mai scăzute sunt persoane mai susceptibile de a rămâne în afara pieței muncii sau angajate în economia informală, cu salarii mici și fără protecție socială.
De asemenea, România rămâne în urmă față de celelalte state UE în ceea ce privește investițiile în programele educaționale și pe piața muncii.
- Costul vieții
La fel ca o mare parte din UE, România s-a confruntat cu o criză prelungită a costului vieții, agravată de pandemie și de războiul din Ucraina.
Prețurile alimentelor au crescut din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare și a incertitudinii comerciale, în timp ce facturile la energie au crescut în urma invaziei Rusiei în Ucraina.
Creșterea prețurilor de consum
Rata inflației pentru toate bunurile și alimentele din România și UE, cu anul 2015 ca valoare de referință de 100
Prețurile în România au crescut mai repede față de media UE, iar alimentele sunt mai scumpe acum cu peste 50% decât înainte de pandemie.
Dietele sănătoase au devenit mai puțin accesibile, iar o parte tot mai mare a populației declară că nu-și permite mese hrănitoare.
Sărăcie alimentară
Procentul populației care nu și-a permis o masă cu carne, pui sau pește (ori echivalentul vegetarian) o dată la două zile în 2019 și în 2023
- Sărăcia și inegalitatea
România a făcut progrese semnificative de la aderarea la UE în 2007. Statutul de țară membră a adus beneficii substanțiale - inclusiv ajutor financiar pentru reducerea decalajului față de statele membre mai bogate.
Cu toate acestea, țara rămâne unul dintre cele mai sărace state din blocul european. În 2023, o treime din români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar venitul mediu al gospodăriilor încă se situa la doar o treime din media la nivelul UE.
Veniturile gospodăriilor, comparate
Venitul net mediu echivalent al gospodăriilor din România ca pondere din media UE, calculat în standardul puterii de cumpărare
Un set larg de reforme care au inclus creșterea salariului minim și reforma sistemului de pensii i-a permis României să facă progrese rapide în reducerea sărăciei în deceniul precedent. Cu toate acestea, plasa de siguranță socială este mai slabă decât în majoritatea țărilor UE, lăsând grupurile vulnerabile – inclusiv romii, șomerii și pensionarii – expuse îndeosebi riscului de sărăcie.
- Bucureștiul e rupt de restul țării
România are unele dintre cele mai sărace regiuni ale UE, dar, paradoxal, are una dintre cele mai bogate capitale din Uniunea Europeană. De la aderarea țării la UE, economia Bucureștiului a crescut, produsul intern brut pe cap de locuitor depășindu-l acum pe cel al Parisului sau al Stockholmului.
Cu toate acestea, analiza din 2023 a Comisiei Europene a semnalat discrepanțe regionale foarte mari. Provocări precum infrastructura de transport inadecvată, capacitatea administrativă slabă și lacunele în educație și competențe împiedică încercările de a reduce decalajul față de UE și în interiorul țării.
- Sistemul de sănătate
Bebelușii născuți în România în 2022 au o speranță de viață de până la 77 de ani – cu cinci ani mai puțin decât media UE de 82 de ani. Un sistem de sănătate subfinanțat și investițiile insuficiente în îngrijirea preventivă sunt decisive pentru ratele mai scăzute ale speranței de viață care condamnă cetățenii țării la o viață mai scurtă și mai puțin sănătoasă.
Finanțarea sistemului de sănătate
Cheltuieli de sănătate în euro per locuitor în 2022
Spitalele se prăbușesc și sunt năpădite de corupție, iar accentul pus pe îngrijirea pacienților internați înseamnă că se acordă puțină atenție prevenirii bolilor cronice care implică afecțiunile cardiovasculare și respiratorii, principala cauză de deces în România, notează publicația.
- Corupția
În 2023, România s-a clasat pe locul 63 din 180 de țări în Indicele de percepție a corupției realizat de Transparency International. Relatările mass-media și analizele guvernamentale evidențiază "corupția guvernamentală gravă" și politizarea la toate nivelurile administrației publice.
Nu-i de mirare că încrederea în sistemul politic al României este alarmant de scăzută. Potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat la începutul acestui an, mai puțin de 30% dintre români au încredere în guvernul lor, în timp ce 69% își pun încrederea în armată.