Actuala guvernare practică un exces de secretomanie, iar cel mai bun exemplu este planul de reforme din cadrul PNRR, reforme care nu au fost prezentate.
Un plan definitoriu pentru ceea ce se va întâmpla în România în următorii 3-6 ani e secret, pentru că nu au fost în stare să facă unul cu care să nu se facă de râs, afirma directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică, Ovidiu Voicu.
Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Ovidiu Voicu a dezvăluit că este pe cale să dea în judecată Guvernul pentru că i-a refuzat informații publice referitoare la modul de evaluare a miniștrilor.
Totodată, Centrul pentru Inovare Publică a dat în judecată 8 partide pentru că au refuzat să îi dea informații cu privire la modul de cheltuire a banilor publici: “Partidele parlamentare primesc peste 100 de milioane de euro împreună pe an, cheltuiesc cam jumătate, după cum rezultă din raportările AEP, iar restul rămân în conturi. În câțiva ani, vom vorbi de partide care vor avea în conturi sute de milioane de euro bani publici, o tentație uriașă”.
Ovidiu Voicu a fost recent selectat între cei 12 membri ai Comitetului Național de Coordonare a Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă. Acesta are rolul de a urmări modul în care Guvernul își îndeplinește angajamenetele concrete asumate în cadrul Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă, inițiativă internațională din 2011.
Care este nivelul de deschidere, de transparență al actualei guvernări?
Foarte scăzut. Avem un exces de secretomanie. Iar cel mai bun exemplu este chiar PNRR. Un plan definitoriu pentru ceea ce se va întâmpla în România în următorii 3-6 ani e secret. Nu știm ce propune țara noastră.
Nu poate să fie secret un asemenea plan.
Sunt câteva informații pe site-ul Guvernului privind felul în care sunt distribuiți banii.
Aceasta este doar distribuția macro a banilor.
Ce lipsește?
În primul rând, planul de reforme. PNRR are două componente majore: partea de investiții, deci proiectele, pentru care ne tot spune Guvernul cum se distribuie banii. Și partea de reforme, cea care justifică aceste proiecte. Pe aceasta nu o știm.
Vedem discuția despre pensii. Din 3 direcții diferite avem informații diferite. Am aflat pe surse că pe reforma pensiilor există anumiți indicatori, cum ar fi creșterea vârstei de pensionare sau a stagiului minim de cotizare. Avem răbufnirea ministrului Muncii care spune că nici vorbă de așa ceva. Și apoi, încolțit de jurnaliști, Ludovic Orban admite că s-a discutat, dar nu s-a luat o decizie.
Iar dl Cîțu acuza jurnaliștii că sunt necivilizați când îl fugăresc la propriu pentru a afla mai multe informații.
Când va fi adoptată OUG, probabil chiar luni, în ziua trimiterii PNRR, și România se va angaja să le implementeze, aceste reforme vor defini felul în care vom arăta pe termen lung. Lucrul acesta ar trebui făcut cu participarea tuturor celor afectați.
Poate celor de dreapta nu le place să discute cu pensionarii și sindicaliștii, dar despre pensii și salarizare nu trebuie să vorbești cu partenerii sociali? Nu poți să decizi de unul singur, chiar dacă ești la putere. E împotriva principiilor sănătății democrației.
De ce fac asta? USR –PLUS mai ales, dar și PNL s-au ridicat electoral și pe propovăduirea transparenței.
În cazul PNRR este vorba despre calitatea foarte scăzută a planului. Nu au fost în stare să facă unul publicabil, cu care să nu se facă de râs. Știindu-se în culpă cu un document care e slab și nici măcar nu era gata, au ezitat să-l publice.
Dar e o chestiune de timp, tot trebuie să–l publice.
Da, dar tot speră să îngrașe porcul până luni. Secret nu pot să-l mai țină mult, trebuie să-l publice în Monitorul Oficial.
Cu tot cu reformele asumate?
Da. Și oricum îl va publica CE. La nivelul UE când e vorba de bani publici există transparență.
Inclusiv prin votul Parlamentului României, CE este delegată ca în numele tuturor cetățenilor europeni să se împrumute o sumă importantă pentru acest plan. Noi, copiii, poate nepoții noștri vom plăti înapoi acești bani.
O componentă a acestei secretomanii este și campania electorală din PNL în care este angajat dl Cîțu? În campanie nu dai vești despre austeritate.
Cu siguranță, dar nu este valabil doar pentru PNRR. Eu cred că asta este una dintre explicațiile pentru toată lipsa de transparență a actualei guvernări.
Faptul că în cele două partide mari ale guvernării, PNL și USR-PLUS, urmează alegeri interne, cei în competiție se feresc să prezinte public și lucrurile mai puțin plăcute pentru că le-ar putea afecta șansele.
Ascund lucruri banale. Chiar înainte de fi selectat în Comitetului Național de Coordonare a Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă Guvernul a refuzat să îmi comunice informații de interes public.
Guvernul a adoptat un memorandum pentru evaluarea miniștrilor. Anexele memorandumului cuprind fișele de evaluare a fiecărui minister în parte.
Guvernul a publicat doar memorandumul, fără fișe. Eu am cerut fișele, documentele de interes public, și m-au refuzat.
De ce?
Nemotivat. Pur și simplu, nu au vrut. Legea e clară, toate informațiile sunt publice din oficiu cu excepții clar definite: informații secret de serviciu sau de securitate națională, cele care cuprind date cu caracter personal și secretele comerciale. Fișele de evaluare ale ministerelor nu se încadrează aici.
Îi veți da în judecată ?
Am făcut pașii legali - reclamația administrativă și poate îmi vor răspunde. Au 30 de zile.
Dar organizația pe care o reprezint tocmai a chemat în judecată 8 partide politice cărora le-am cerut informațiile pe care ar trebui să le publice din oficiu pe site-ul lor: bugetul, execuția bugetară, sursele de finanțare și contractele de achiziții.
Dintre cele 9 partide cu care am dialogat pe această temă, doar USR mi-a dat aceste informații. Pe restul le-am dat în judecată și aștept să văd ce va spune Tribunalul București.
USR sau USR-PLUS?
USR. Am făcut asta înainte să se definitiveze fuziunea. PLUS nu ne-a dat. Să vedem dacă după ce au fuzionat îmi vor da.
Au motivat cei care v-au refuzat?
Unii dintre ei au încercat. Spre exemplu, cei de la AUR au motivat că de-abia au intrat în Parlament și până acum nu au primit bani publici. E fals, pentru că li s-a decontat campania. Și chiar dacă aș fi acceptat argumentul, ar fi trebuit să îmi trimită datele pentru 2021 când primesc bani publici.
PSD și PNL au venit cu argumentul că nu au buget. Organizații cu un buget de peste 100 de milioane de euro anual nu au buget!
Finanțarea din bani publici a partidelor politice e o problemă?
Nu neapărat dimensiunea în sine e o problemă. Deși faptul că au crescut subvențiile este, comparativ cu alte priorități ale statului. Când nu ai suficienți bani pentru grupurile cele mai vulnerabile ale țării, să dai atât de mulți bani partidelor politice este o problemă de ordin etic.
Apoi, e modul de verificare a folosirii banilor. Cazul Drăghici de la PSD a arătat că nu e un control real. Delapidarea pentru care dl Drăghici a fost condamnat a fost descoperită întâmplător.
Controlul se face foarte târziu și nu e transparent. Nu știm cum se folosesc banii. Iar partidele politice sunt singurele organizații finanțate din bani publici care nu au obligația să cheltuiască, să justifice folosirea banilor în cursul unui an bugetar.
Restul organizațiilor, că vorbim de ministere, ONG-uri sau Biserică, oricine primește bani publici, la 31 decembrie trebuie ori să arate că i-a cheltuit pe toți, ori să restituie la buget sumele necheltuite.
Partidele parlamentare primesc peste 100 de milioane de euro împreună pe an, cheltuiesc cam jumătate, după cum rezultă din raportările AEP, iar restul rămân în conturi.
În câțiva ani vom vorbi de partide care vor avea în conturi sute de milioane de euro bani publici, o tentație uriașa.
A existat un amendament al PSD care a pus un prag minim privind finanțarea partidelor: 0,02% din PIB. Și cum PIB-ul a tot crescut, Guvernul este obligat să finanțeze o sumă minimă care crește de la an la an.
Există anumite cheltuieli pe care partidele au dreptul să le facă?
Da, există categorii mari de cheltuieli care pot fi ușor lărgite și mai mult prin lipsa de transparență. De exemplu, este permis să angajezi cheltuieli cu consultanță. Nu mai verifică nimeni mai departe.
Începând din acest an se fac raportări lunare către AEP pe categorii de cheltuieli, deci lucrurile au devenit ceva mai clare. Dar cei doi mari beneficiari, PSD și PNL, cheltuie cea mai mare parte a bugetului pe propagandă și mass-media, care poate însemna orice, de la campanii pe Facebook până la sprijinirea presei prietene.
Dacă apar facturi în care un partid a plătit un top de hârtie cu 200 de euro, ce se întâmplă?
Partidele pot fi subiecte ale controalelor tematice ale Curții de Conturi, în fiecare an sunt alese câteva partide, dar controlul este post factum, după ce a trecut deja un an.
Mai durează și controlul câteva luni. Mai trece încă un an până când raportul Curții e publicat și abia atunci s-ar putea întâmpla ceva. Dar rareori rapoartele Curții de Conturi sunt puse în practică, chiar la primării, la instituții publice, ce să mai vorbim de partide politice.