Presiunea pusă pe o retragere a lui Joe Biden din cursa prezidențială devine majoră și o decizie este așteptată zilele acestea.
Prima dezbatere dintre cei doi candidați pentru Casa Albă, actualul președinte Joe Biden și fostul președinte Donald Trump, a expus slăbiciunile de fond ale unui sistem politic care, recalcitrant la orice breșă, propune americanilor să aleagă între un politician îmbătrânit și cu o agilitate redusă și unul care proliferează fake news-urile ca pe o nouă normalitate.
Cum s-a ajuns aici? Cum tocmai America, liderul lumii libere și a cărei paradigmă democratică a fost etalon, nu a fost capabilă să producă o elită care să poată accede la politica de vârf?
spotmedia.ro a vorbit cu doi analiști de politică externă, pentru a putea decela cauzele care au dus aici și care sunt consecințele: profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu și profesorul de studii diplomatice Corneliu Bjola, membri ai Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE)
Sistemul de primaries și intelectualii rinocerizați
În opinia lui Valentin Naumescu, una dintre cauzele fundamentale ale blocajului din scrutinul prezidențial vine din sistemul de alegeri primare, care favorizează candidații bine poziționați în partide:
„Alegerile primare favorizează candidații cu mare notorietate și cu foarte mulți bani, excluzând de fapt candidații cei mai buni calitativ de la ambele partide, care de regulă sunt mai tineri, dar mai puțin cunoscuți și fără capacitatea de a atrage resurse atât de mari.
Trump nu ar fi ajuns niciodată candidat la prezidențiale din partea republicanilor, dacă nu ar fi existat procedura alegerilor primare și dacă cei care ar fi decis cine este candidatul GOP, în 2016 precum și acum, şi în 2020, ar fi fost conducerea partidului.
Trump a câștigat treptat controlul asupra Partidului Republican tocmai din cauza alegerilor primare, unde și-a putut exercita copios populismul și formulele simpliste în relația cu membrii de partid pe care i-a putut manipula, repurtând victorii zdrobitoare asupra unor contracandidați moderați și mai bine pregătiți", spune Naumescu.
Corneliu Bjola adaugă drept cauză rinocerizarea intelectualilor, după formula lui Eugene Ionesco. Ce înseamnă asta?
"Acești „clercs”, cândva susținători ai democrației, promovează acum agende naționaliste și autoritare pentru avansare în carieră, răzbunări personale sau dintr-un profund sentiment de disperare culturală.
Unii au fost radicalizați de proiectele stângii culturale și au devenit apocaliptici, convinși că societățile lor au eșuat și trebuie reconstruite, indiferent de rezultat. Alții sunt cinici, spune Applebaum, și folosesc limbajul radical sau autoritar pentru a obține putere politică sau prestigiu social.
Toți, însă, se bucură de haos sau îl promovează pentru a impune un nou tip de ordine. Applebaum este conștientă că personaje ca Trump, Le Pen sau Farage au câștigat electoral pe baza faptului că mulți cetățeni se simt abandonați de statul lor, fie din punct de vedere economic, fie cultural. Ea subliniază însă că reculul democratic nu ar fi posibil fără contribuția activă a unei părți a intelectualilor, dispuși să acționeze și să legitimeze mișcările anti-democratice.
Urmărind dezbaterile din cercurile intelectuale conservatoare americane care sprijină revenirea lui Trump (vezi Proiectul 2025, care urmărește să rescrie complet regulile ce asigură echilibrul de puteri în sistemul american în favoarea președintelui), este greu să nu-i dai dreptate lui Applebaum.
Același lucru se întâmplă și în Franța, deși nu încă în România. Sunt câțiva intelectuali izolați și mediocri care s-au alăturat extremiștilor români, dar majoritatea susțin valorile pro-europene și democratice. Aceasta este marea diferență față de anii '30, când mulți intelectuali români se aflau de partea cealaltă a baricadei și se transformaseră în "clercs" conform lui Benda sau "rinoceri" în varianta lui Ionescu", spune profesorul Bjola.
Poate ieși America din asta, pentru aceste alegeri?
Ca soluție de avarie, președintele ICDE Valentin Naumescu propune retragerea lui Joe Biden și organizarea unei Convenții deschise pe 19-22 august, care să aleagă un alt candidat, în deplinătatea forțelor:
"Mie mi se pare destul de clar că Joe Biden nu mai poate îndeplini al doilea mandat, chiar în situația (tot mai puțin probabilă) în care l-ar putea obține pe 5 noiembrie. Tabăra democrată trebuie să acționeze politic urgent și responsabil"./.../
Ceva dramatic ar trebui să se întâmple. S-ar putea să fie acum declanșatorul acestei reforme a partidelor americane, dacă Biden se va retrage iar înlocuitorul său, cu siguranță mult mai tânăr, l-ar învinge pe Trump.
Ar fi o lecție dură pentru ambele partide. Altminteri, știți gluma care circulă în politica americană, să nu ajungă cumva Biden să candideze din nou în 2028, pentru al doilea mandat..."
În opinia lui Corneliu Bjola, liderii iliberali, autocrați, populiști joacă rolul unor garguie disfuncționale: mișcările politice-gargui aruncă deșeurile adunate din furtuni direct pe fațada clădirilor sistemelor democratice și, astfel, le corodează încet, dar sigur arhitectura și, posibil, stâlpii de rezistență:
„Există două soluții pentru a corecta problema: să întărești structura clădirii și să reduci debitul de apă murdară cu care garguile atacă fațada clădirii. Nu e ușor (având în vedere că puteri ostile ca Rusia și China doresc ca acest debit să crească, nu să fie redus), dar trebuie făcut. Pentru început, o primenire a clasei politice în sensul revigorării atașamentului față de valorile democratice ar fi esențială, combinată cu întărirea sistemului de justiție și articularea de politici mult mai adaptate ritmului accelerat al crizelor pe care le traversăm (război, imigrație, transformare tehnologică).
Suntem capabili de acest lucru?
Desigur, democrațiile vestice nu sunt atât de fragile cum par uneori. Pentru aceasta, trebuie să facem însă un pas înapoi de la polarizarea politică care ne intoxică, să reevaluăm la rece modul în care facem politică, si sa ne renovăm cu grijă casa comună. Numai așa cred că vom putea îndepărta garguile de pe fațada clădirii și a le împiedica să o distrugă", argumentează Corneliu Bjola.
Din fericire, SUA au încă instituții puternice, o justiție credibilă, administrație federală competentă, o Constituție solidă și o legislație care apără principiile și valorile democrației liberale, adaugă profesorul Naumescu:
"Au rezistat, de exemplu, în primul mandat al lui Trump. Acestea nu se prăbușesc ușor, așa cum nu s-au prăbușit la insurecția masivă și violentă din 6 ianuarie 2021. Am văzut recent cât de importantă este consilierea care vine pe linia specialiștilor din instituții, când președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, un republican apropiat de Trump, și-a schimbat după șase luni total punctul de vedere cu privire la războiul din Ucraina și a dat drumul votului pentru pachetul de ajutor.
Este posibil ca aceste influențe să conteze în anumite politici, în eventualitatea unui al doilea mandat al lui Trump.
Dar nu trebuie să fim siguri de această rezistență infinită a eșaloanelor inferioare. Nimic nu este garantat într-o democrație, așa cum știm foarte bine.
Ideală pentru lumea occidentală ar fi redescoperirea centrului politic, inclusiv în democrația americană. Știu că se lucrează la acest proiect al centrismului și moderației, care să ne salveze, și dincoace și dincolo de Atlantic, de riscurile polarizării și radicalizării ideologice".
Intervențiile integrale ale lui Valentin Naumescu și Corneliu Bjola pot fi citite aici:
- Biden - Trump: Candidatura lui Trump nu mai e privită ca o anomalie în spațiul politic american
- Confruntare Biden - Trump: Barierele financiare pentru candidați au ajuns la un nivel inacceptabil în SUA