Dacă ajungem ca o bună parte din populația vulnerabilă din Europa să fie pur și simplu în situația de a nu-și putea plăti facturile, de a nu putea avea un trai minim decent, și constatăm acum că o bună parte a clasei de mijloc din Europa cade în sărăcie, atunci se joacă inclusiv democrația și soarta Uniunii Europene.
Oamenii, dacă se vor simți abandonați de Uniunea Europeană în acest război, tind să pună semnul întrebării inclusiv asupra solidarității cu Ucraina. Deci aici se testează de fapt coloana vertebrală a Uniunii Europene, avertizează europarlamentarul Dragoș Pîslaru (REPER/ Renew Europe) într-un dialog pentru rubrica Spot on Europe.
„Noi am spus că în primul rând Uniunea Europeană este uniune de valori și pentru aceasta avem aceste acțiuni clare de susținere a Ucrainei, dar la un moment dat totul trece prin stomac”, spune acesta.
"Pentru că, dacă ne uităm ce s-a întâmplat în Italia, discursul este exact acesta. Politicieni care știu foarte bine să fructifice zona aceasta de nesiguranță, de frici ale populației".
Ce face, de fapt, Uniunea Europeană, pentru ca povara pusă pe oameni în această iarnă să nu fie prea mare? Există mai multe paliere:
"Un palier este cel pe care l-am văzut mai mult discutat acasă, legat de criza energetică. Și aici am văzut oarecum, pe de o parte, ezitările, pe de altă parte, totuși, măsurile luate, discutăm de acea taxă pe profitul extraordinar al companiilor.
Discutăm acum de plafonarea pe partea de petrol. Parlamentul European tocmai a trecut în această săptămână o rezoluție în care a cerut să existe o analiză pe tipuri de achiziții comune și plafonare dinamică, eventual și pe zona de gaz. Deci sunt mai multe lucruri, o parte deja adoptate, altă parte în adoptare și asta este o parte a discuției.
Cealaltă parte a discuției, care e foarte importantă, este legată de fondurile europene și aici eu iar sunt într-o postură foarte onorantă, în sensul că sunt coraportor pe ceea ce se numește Repower EU. Acesta este un dosar care se atașează mecanismului de redresare și reziliență - PNRR-urilor, cum le știm -, și practic vine cu niște fonduri suplimentare, pentru decuplarea Europei de gazul rusesc și de dependența de Rusia.
Și cum am văzut atât în Consiliu, cât și - vă spun din culise - în Parlamentul European, vom avea o parte zdravănă de finanțare pentru măsuri de eficiență energetică și susținere a gospodăriilor vulnerabile. Ceea ce este un lucru fantastic, pentru că vom avea sub eticheta Uniunii Europene bani care se vor duce direct la gospodării și ceea ce sperăm noi în Parlamentul European să vedem și la antreprenori, la mici antreprenori, în general la zona de IMM-uri, care să poată să ia măsuri punctuale de eficientizare.
Discutăm aici, de exemplu, scheme de pompă de căldură, de panouri fotovoltaice și alte lucruri de tipul acesta. În multe state membre, în Uniunea Europeană, există deja astfel de măsuri. Uniunea Europeană vine și spune că astfel de măsuri sunt super importante, pentru că ajungem direct la cetățeni, la oameni. Evident că Uniunea Europeană îți dă bani, dar nu-ți bagă în traistă.
Deci dacă vom alege să implementăm astfel de măsuri, undeva în noiembrie probabil că vom ajunge la adoptarea unei poziții comune, iar în decembrie să zicem că ar putea deja să fie complet adoptată. Dar dacă noi, de exemplu, decidem să implementăm lucrurile astea prin administrația fondului de mediu, unde sunt 54.000 de dosare rămase nerezolvate, evident că nu o să facem nimic. Deci de asta cumva necesită, pe de o parte, să ne uităm la banii europeni, pe de altă parte, să avem o abordare complet simplificată intern.
Un lucru care mi se pare foarte interesant în Repower EU este ideea de a reduce birocrația în ceea ce privește avizele de instalare. De exemplu, se discută de panouri fotovoltaice. Dacă dumneavoastră vreți să vă instalați la casa dumneavoastră un panou fotovoltaic, chiar dacă nu luați bani europeni, veți avea o problemă fundamentală. Va trebui să așteptați o bună bucată de vreme pentru avizele de autorizație de construcție aferentă și după aceea, dacă cumva ați vrea să vă conectați la rețea, durează până la 2 ani.
Noi ar trebui să ne uităm la ce ar face oamenii în general pentru casa lor. Unii ar lua pompe de căldură, alții ar pune panouri fotovoltaice, alții ar investi poate în izolația casei. Dar ideea este, în loc să creăm niște scheme extrem de complexe, ce ar fi dacă am putea pur și simplu deconta o parte dintre facturile pe care oamenii le au, pentru că s-au gândit care e cea mai bună soluție pentru pentru casa lor, pentru gospodăria lor?
Pe lângă, bineînțeles, această idee pe care noi o promovăm încontinuu și anume că a început perspectiva financiară multianuală 2021-2027.
Suntem în 2022 și în România, din nefericire, abia am semnat parteneriatul de aderare. Dar acolo sunt foarte mulți bani care sunt perfect compatibil cu sprijinul, mai ales pe fondul social european. Iar pe fondurile de dezvoltare regională, unde îți permit investiții pentru aceste lucruri, mai ai încă niște miliarde bune de euro pe care nu-i folosești, pentru că tu n-ai terminat încă absorbția de pe perioada anterioară.
Și acum ești într-o situație absolut catastrofală, în care folosești bani din perioada anterioară pe proiecte pe care le gândești cu furca acum, pentru că la sfârșitul anului 2023 pierzi banii.
Și mai e și perspectiva financiară multianuală viitoare.
România are la dispoziție să cheltuie potențial 1 - 2 miliarde de euro pe lună, dar noi nu reușim să cheltuim nici măcar 1 milion.
Vedem că există atât fonduri, cât și o viziune cu privire la modul în care le putem rezolva, dacă vom ajunge la achiziții comune de energie, măcar pentru o parte din statele membre. Asta ne-ar ajuta iarăși foarte mult și vom vedea luna viitoare pe partea legată de bani că există bani pe mai multe lucruri.
Ideea aceasta că trebuie acum Uniunea Europeană să ne oblige să desțelenim practic un mediu birocratic este unul din lucrurile poate cele mai importante în perioada următoare".
Cum stă România
Deci o familie care nu își permite lucruri și care trăiește într-o casă dărăpânată, fără niciun fel de eficiență energetică, s-ar putea să consume peste pragul respectiv, în timp ce o vilă făcută cu tehnologie modernă și care are 10 camere poate să fie până la urmă chiar sub pragul respectiv și să primească subvenția respectivă.
Deci noi nu avem modalități de țintire a celor care cu adevărat sunt vulnerabili.
"În România, în general, zona asta de echitate socială este destul de prost înțeleasă, în sensul că echitatea nu înseamnă egalitate. Deci nu înseamnă că trebuie să dai bani la toată populația. Și de asta foarte multe din măsurile pe care noi le avem adoptate de către Guvern în perioada asta sunt măsuri așa cum se numesc regresive, adică dai bani la toată lumea, deși o parte din oamenii care primesc acei bani nu au nevoie de banii respectivi", spune Dragoș Pîslaru.
"Vă dau un exemplu: în Belgia, sprijinul pentru populație pe factura energetică este dat în funcție de venitul gospodăriei, adică, dacă ai venitul sub un anumit nivel, te ajut, dacă nu-l ai, nu te ajut.
La noi nu reușim să facem asta, pentru că nu avem o statistică pusă cap la cap între ministere care să determine care este venitul pe gospodărie. Și de aceea am venit cu această alternativă legată de consumul de energie, care nu este de fapt un echivalent pentru nivelul de venituri al populației. Repet, cu cât ai o casă mai eficientă, în care ai băgat mai mulți bani, cu atât va avea consumul mai mic", a explicat acesta.