Andrew Solomon: S-ar putea ca rușilor să nu le placă acest război, dar să le placă Putin. Iar el ține minte imaginea lui Sadam Hussein Interviu

Andrew Solomon: S-ar putea ca rușilor să nu le placă acest război, dar să le placă Putin. Iar el ține minte imaginea lui Sadam Hussein <span style="color:#990000;font-size:100%;">Interviu</span>

S-ar putea ca rușilor să nu le placă acest război, asta dacă știu că războiul există cu adevărat, dar sigur le place ideea că Rusia este o superputere. Mulți ruși îl iubesc pe Putin. Multora le e frică: „Putin e un bătăuș care ține minte bine imaginea lui Saddam Hussein ascunzându-se într-o gaură în pământ și pe cea a lui Gaddafi ieșind dintr-o conductă de canalizare„.

Rușii nu numai se tem de Putin, dar cred, pentru a împrumuta expresia nocivă a lui Donald Trump, că el va „face Rusia din nou mare”, spune psihologul și scriitorul american Andrew Solomon, într-un interviu acordat SpotMedia.ro. O mare parte din faimosul proletariat post-sovietic este atrasă de imaginea unei Rusii puternice și consideră că Putin reprezintă această aspirație.

Nu este ușor să răstorni o conducere opresivă. Se poate, dar nu e deloc ușor. Oamenilor le este frică. Și le este frică pe bună dreptate. Putin e un bătăuș care ține minte bine imaginea lui Saddam Hussein ascunzându-se într-o gaură în pământ și pe cea a lui Gaddafi ieșind dintr-o conductă de canalizare.

Andrew Solomon

Andrew Solomon este doctor în psihologie şi predă psihologie clinică la Columbia University Medical Center.

ADVERTISING

Cartea sa Demonul Amiezii: Anatomia unei depresii (în limba română, la Editura Humanitas) a câştigat în 2001 Premiul Naţional al Cărţii, în 2002 a figurat printre finalistele pentru Premiul Pulitzer, fiind inclusă în lista publicaţiei The Times a celor mai bune o sută de cărţi ale deceniului.

"Dacă citești relatări despre cel de-al Doilea Război Mondial, oamenii deștepți au fugit din Germania înainte de a ajunge să nu mai poată face acest lucru. Nu cred că România este în pericol imediat – cel puțin sper că nu – dar adevărul e că omul acesta este complet imprevizibil.

Adică OK, nu-ți face bagajele de pe acum, dar e bine să ai un pașaport pregătit și un plan în cazul în care trebuie să fugi. După care speră să nu trebuiască să faci asta niciodată".

Andrew Solomon, o întrebare pe care o tot auzim zilele acestea e asta: de ce nu se revoltă rușii? E o întrebare bună? Când avem de-a face cu un lider autoritar, este el ținut la putere de lipsa de reacție a oamenilor?

Exact așa se întreba odinioară restul lumii: de ce românii nu se revoltă împotriva lui Ceaușescu?

ADVERTISING

Nu este ușor să răstorni o conducere opresivă. Se poate, dar nu e deloc ușor. Oamenilor le este frică. Și le este frică pe bună dreptate. Putin e un bătăuș care ține minte bine imaginea lui Saddam Hussein ascunzându-se într-o gaură în pământ și pe cea a lui Gaddafi ieșind dintr-o conductă de canalizare.

În plus, fatalismul și acceptarea unei sorți potrivnice se află adânc în spiritul rusesc – așa a fost și sub țari și sub comunism și așa este și astăzi.

Da, există mari activiști și intelectuali înverșunați și oameni străluciți. Dar educația celor care nu se încadrează în aceste categorii este menită să-i învețe să fie docili, iar peste asta, o mare parte din faimosul proletariat post-sovietic este atrasă de imaginea unei Rusii puternice și consideră că Putin reprezintă această aspirație.

S-ar putea să nu le placă acest război - asta dacă știu că războiul există cu adevărat, nu uitați că o parte centrală a strategiei lui Putin este controlul asupra presei - , dar sigur le place ideea că Rusia este o superputere.

ADVERTISING

Pentru ei, actele de agresiune împotriva altor națiuni și chiar împotriva propriilor concetățeni sunt luate ca dovadă de putere. Mulți ruși îl iubesc pe Putin. Ei nu numai se tem de el (deși e foarte posibil să se teamă), dar cred, pentru a împrumuta expresia nocivă a lui Donald Trump, că el va „face Rusia din nou mare”.

Ce înseamnă obediență față de un dictator? De unde vine ea? Doar din frică?

Frica este cu siguranță un element în tot acest proces. Dar există și apatia. Răsturnarea unui guvern autoritar necesită multă energie și implică multă vărsare de sânge, iar mulți oameni, pur și simplu, nu sunt pregătiți pentru asta.

Dincolo de problemele economice pe care le vedem acum din cauza sancțiunilor, viața rușilor obișnuiți nu a fost deloc rea sub Putin. El nu a făcut ceea ce a făcut Stalin, nu a existat un nou Gulag. Iar majoritatea oamenilor din Rusia nu au avut oricum prea multe înainte și nu au prea multe nici acum, așa că ei nu cred că o revoltă i-ar face bogați și fericiți.

Oamenii sunt atrași de cei puternici.

Pe lângă asta, oamenii sunt împovărați teribil de efortul de a gândi de unii singuri, iar când cineva ca Putin este la conducere, rușii obișnuiți nu mai trebuie să ia propriile decizii sau să-și asume responsabilitatea pentru ce fac sau trebuie să facă.

Este cumva reconfortant să știi că nu ai putere, pentru că asta înseamnă că nu ai nici responsabilități, iar responsabilitatea este un lucru greu.

Într-un interviu de acum câțiva ani, Amos Oz îmi spunea că lumea a primit de la Stalin și Hitler un „cadou”, și anume acela că a înțeles ce rău fac totalitarismele. Acum însă oamenii au uitat trauma și iată că revin instincte ce păreau reprimate: xenofobia, fanatismul, extremismul. Vi se pare că suntem în acel punct al istoriei în care putem repeta rele majore, cum au fost cele două totalitarisme?

Așa cum spune o vorbă celebră, cine nu învață istoria este condamnat să o repete, iar cel care o învață este condamnat să-i vadă pe ceilalți cum o repetă.

Problemele lumii în acest moment ori nu au deloc soluții ori au, dar sunt unele foarte dificile. Clima se schimbă și milioane de refugiați vor fugi de pe pământul lor, care va fi distrus și noi facem foarte puțin în privința asta, cu tot acordul de la Paris.

Imigrația este un lucru foarte confuz pentru toată lumea, în acest moment: ce vor face imigranții, vor prelua cultura în care au sosit sau vor aduce cu ei cultura din care au venit?

Există un sentiment de haos peste tot în jurul nostru, un haos de neoprit, iar în circumstanțe disperate, oamenii caută de obicei pe altcineva să rezolve acele probleme în fața cărora se simt neputincioși.

De pildă, am putea cu toții să reciclăm recipientele tuturor băuturilor pe care le consumăm, nu e chiar așa de greu, dar sigur mai putem opri distrugerea planetei?

România, care e țară vecină cu Ucraina, experimentează zilele acestea o nouă anxietate, cea a războiului iminent. Sunt oameni care își fac bagaje, care cumpără pastile de iod, sunt cozi interminabile la pașapoarte. Din punct de vedere psihologic, ce înseamnă un război?

Războiul îi face pe oameni să fie disperați. Probabil că, dintre toți, cei care-și fac valizele să plece fac singurul lucru inteligent. Dacă citești relatări despre cel de-Al Doilea Război Mondial, oamenii deștepți au fugit din Germania înainte de a ajunge să nu mai poată face acest lucru.

Nu cred că România este în pericol imediat – cel puțin sper că nu – dar adevărul e că omul acesta este complet imprevizibil. Adică OK, nu-ți face bagajele de pe acum, dar e bine să ai un pașaport pregătit și un plan în cazul în care trebuie să fugi.

După care speră să nu trebuiască să faci asta niciodată.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇