Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns vineri în Serbia, pentru prima sa vizită în această țară de la preluarea mandatului și de la declanșarea invaziei ruse. El va avea vineri și sâmbătă întrevederi cu președintele Aleksandar Vučić și cu premierul Đuro Macut.
Oficial, pe agendă se află relațiile economice, energia, securitatea și parcursul european al celor două țări. Dincolo de aceste teme, vizita are însă o miză geopolitică: Ucraina încearcă să îndepărteze Serbia de Rusia, iar Vučić caută să demonstreze Occidentului că Belgradul poate fi un partener, fără să rupă relațiile cu Moscova.
„Am ajuns în Serbia cu echipa mea. Vom discuta despre întărirea relațiilor economice dintre țările noastre, despre relațiile cu Uniunea Europeană, despre alte domenii în care națiunile noastre pot avea beneficii, precum și despre probleme de securitate”, a transmis Zelenski pe X.
El a fost întâmpinat la aeroportul din Belgrad de ministrul sârb al Energiei, Dubravka Đedović Handanović.
Un mesaj trimis direct Moscovei
Vizita are o încărcătură simbolică mai mare decât agenda oficială. Serbia este unul dintre puținele state europene care nu au impus sancțiuni Rusiei după invadarea Ucrainei. Belgradul și-a păstrat relațiile politice cu Moscova și a continuat să depindă în mare măsură de gazul rusesc.
Un oficial ucrainean de rang înalt a explicat pentru AFP obiectivul călătoriei: „Trebuie să-i îndepărtăm pe sârbi de partea Rusiei”. Acesta a descris vizita drept „o palmă dată rușilor”, potrivit relatării preluate de Daily Sabah.
Reuters apreciază că primirea lui Zelenski la Belgrad ar putea deteriora relația Serbiei cu Rusia, vechiul său aliat și principalul furnizor tradițional de gaze.
Nu este însă clar cât de departe este dispus să meargă Vučić. Înaintea vizitei, președintele sârb a exclus o schimbare de poziție în privința sancțiunilor.
„Serbia și-a stabilit politica. Sunt sigur că Volodimir Zelenski va spune ce crede despre sancțiunile împotriva Federației Ruse, dar Republica Serbia și-a stabilit poziția în urmă cu aproape cinci ani și nu a schimbat-o. Așa vor sta lucrurile deocamdată”, a declarat Vučić.
Relația mai puțin vizibilă: muniția sârbească ajunsă în Ucraina
Deși Belgradul nu s-a alăturat sancțiunilor și susține că nu vinde arme direct Ucrainei, muniție produsă în Serbia a ajuns pe front prin state intermediare membre NATO.
Rusia a acuzat public Serbia că livrează armament Ucrainei prin țări precum Polonia, Cehia și Bulgaria și a descris această practică drept o „lovitură pe la spate”. Vučić a promis atunci că va investiga acuzațiile, dar a apărat industria sârbă de apărare, în care lucrează aproximativ 24.000 de oameni, potrivit Reuters.
Înaintea vizitei lui Zelenski, presa germană a revenit asupra acestor livrări. Fostul ambasador american la Belgrad Christopher Hill a declarat pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung că Statele Unite au sprijinit cumpărarea unor cantități importante de muniție sârbească de care Ucraina avea nevoie urgent.
Formal, Serbia nu a vândut „niciun glonț” direct Kievului, dar cei implicați știau că Polonia sau Cehia nu erau destinatarii finali, scrie publicația germană, citată de European Western Balkans.
Cooperarea în domeniul securității, anunțată de Zelenski printre subiectele discuțiilor, ar putea include tocmai această relație sensibilă. Nu a fost anunțat însă niciun acord militar și nu există deocamdată o confirmare oficială că vor fi negociate noi livrări.
Ce poate obține fiecare lider
Pentru Zelenski, chiar și o apropiere limitată a Serbiei este importantă. Ucraina poate obține muniție compatibilă cu armamentul său, sprijin pentru reconstrucție, relații comerciale mai bune și un stat european mai puțin disponibil pentru politica Moscovei.
Pentru Vučić, vizita oferă ocazia de a-și îmbunătăți relațiile cu Uniunea Europeană și cu Statele Unite. AP observă că liderul sârb și-a intensificat contactele cu Kievul într-un moment în care încearcă să-și consolideze imaginea în Occident.
Cele două țări discută și despre reluarea negocierilor pentru un acord de liber schimb. Serbia s-a angajat să acorde ajutor Ucrainei și să participe la reconstrucția postbelică, iar autoritățile de la Belgrad afirmă că sprijinul financiar, umanitar și medical acordat până acum a depășit 60 de milioane de euro.
Vizita vine la mai puțin de o lună după deplasarea lui Vučić la Kiev, unde a participat la summitul Ucraina–Europa de Sud-Est. Președintele sârb a reafirmat atunci susținerea pentru integritatea teritorială a Ucrainei, dar a evitat să semneze declarația finală care cerea continuarea ajutorului militar și intensificarea presiunilor asupra Rusiei.
Energia, punctul în care Serbia rămâne vulnerabilă
Relația cu Moscova nu poate fi separată de energie. Peste 80% din gazele consumate în mod tradițional de Serbia au provenit din Rusia, iar compania care operează singura rafinărie a țării, NIS, a fost controlată majoritar de Gazprom Neft și Gazprom.
Belgradul încearcă însă să-și reducă dependența. Serbia importă deja gaze din Azerbaidjan prin Bulgaria, negociază achiziții prin platforma comună a UE și pregătește noi legături cu Grecia și România. Un proiect de conductă petrolieră spre România este planificat pentru 2027, potrivit Reuters.
Acesta este unul dintre motivele pentru care energia apare explicit pe agenda discuțiilor cu Zelenski. Diversificarea îi oferă Serbiei mai mult spațiu de manevră față de Moscova, dar procesul este departe de a fi încheiat.
Legătura neașteptată dintre Serbia și Ucraina
Relația dintre cele două țări este susținută și de o problemă teritorială comună. Serbia recunoaște integritatea teritorială a Ucrainei și nu acceptă anexarea de către Rusia a regiunilor ucrainene ocupate.
În schimb, Ucraina nu recunoaște independența Kosovo și continuă să susțină formal integritatea teritorială a Serbiei. Pentru Belgrad, această poziție este extrem de importantă și explică de ce relația cu Kievul a rămas funcțională chiar și în anii în care Vučić și-a păstrat apropierea de Vladimir Putin.
O repoziționare, nu o ruptură
Vizita nu înseamnă că Serbia a trecut în tabăra Ucrainei sau că va impune imediat sancțiuni Rusiei. Mai curând, ea arată că echilibrul cultivat de Vučić devine tot mai greu de menținut.
Serbia dorește aderarea la Uniunea Europeană, acces la investiții și surse energetice alternative, dar păstrează relații economice și politice importante cu Moscova. În același timp, produce muniție care ajunge în Ucraina, susține integritatea teritorială a Kievului și îl primește acum pe Zelenski la Belgrad.
Pentru Ucraina, nu este necesar ca Serbia să devină peste noapte un adversar al Rusiei. Este suficient, pentru moment, ca unul dintre partenerii tradiționali ai Moscovei în Balcani să se apropie puțin mai mult de Kiev și de Europa. (S.D.S.)
