Acum o săptămână, președintele Volodimir Zelenski s-a întors la Washington pentru o întâlnire considerabil mai cordială cu președintele american decât cea din Biroul Oval din februarie 2025, când Donald Trump și vicepreședintele JD Vance s-au confruntat public cu liderul ucrainean.
Vizita a fost prezentată inițial drept un succes, reflectând o îmbunătățire semnificativă a relațiilor dintre Zelenski și Trump. De atunci, însă, au apărut semnale contradictorii.
Cel mai important, Trump a afirmat că nu a fost de acord în mod definitiv să permită Ucrainei să producă interceptoare Patriot, deși anterior părea să își fi asumat acest angajament. Totodată, el a respins solicitarea lui Zelenski privind un pachet de urgență cu 300 de rachete Patriot.
Problema devine tot mai presantă. Rusia continuă să atace Ucraina aproape zilnic, iar Kievul suportă un preț deosebit de greu.
La 31 iulie, Rusia a lansat asupra Ucrainei 35 de rachete – dintre care 27 balistice – și 185 de drone. Cu toate acestea, doar o singură rachetă balistică a fost interceptată, iar 10 persoane au fost ucise la Kiev.
Kiev Post analizează azi ce a realizat vizita la Washington și ce aspecte rămân nerezolvate.
O întâlnire diferită la Casa Albă
Zelenski a călătorit la Washington în principal pentru a participa la funeraliile senatorului republican Lindsey Graham, care a murit pe neașteptate pe 11 iulie.
Graham fusese unul dintre cei mai influenți susținători ai Ucrainei în Congres și unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Trump în politica externă. El vizitase Ucraina de numeroase ori după declanșarea invaziei ruse la scară largă, inclusiv într-o ultimă vizită la Kiev cu o zi înainte de moartea sa.
Funeraliile i-au oferit lui Zelenski ocazia de a reveni la Washington într-un moment în care relația sa cu Trump era deja în curs de îmbunătățire.
Această schimbare s-a făcut simțită și în cadrul mișcării MAGA. Comentatoarea conservatoare influentă Laura Loomer a vizitat Kievul cu puțin timp înainte de deplasarea lui Zelenski, l-a intervievat și și-a retras public o mare parte din criticile anterioare la adresa Ucrainei.
Spre deosebire de confruntările publice anterioare dintre cei doi lideri, întâlnirea din 28 iulie a avut loc în privat și s-a încheiat fără reproșuri. Potrivit Biroului Prezidențial ucrainean, discuțiile s-au concentrat asupra apărării antiaeriene, sancțiunilor și eforturilor de relansare a diplomației cu Rusia.
Lockheed Martin și noua strategie a Ucrainei
În timpul vizitei, Zelenski s-a întâlnit și cu reprezentanții Lockheed Martin, compania care produce interceptoarele PAC-3 Patriot, rachetele ATACMS, sistemele HIMARS și avioanele F-16.
Potrivit Biroului Prezidențial, cele două părți au discutat despre producția comună, transferul de tehnologie, capabilitățile Patriot și alte sisteme de apărare. Echipele lor ar lucra la propuneri concrete pentru începerea cât mai rapidă a coproducției.
Cu toate acestea, nu au fost anunțate contracte, modalități de finanțare, locații de producție sau calendare de implementare.
Întâlnirea a reflectat totuși o schimbare importantă în abordarea Ucrainei față de Washington. Kievul încearcă tot mai mult să se prezinte nu doar ca beneficiar al armamentului american, ci și ca potențial partener în industria de apărare.
Ucraina dispune de o experiență vastă pe câmpul de luptă în domeniul dronelor și al războiului electronic, precum și în adaptarea sistemelor occidentale la un conflict aflat într-o continuă schimbare. De asemenea, a acceptat să exporte drone către SUA pentru participarea la programul Pentagonului Drone Dominance, în cadrul cooperării extinse în domeniul apărării dintre cele două țări.
Pentagonul a recunoscut că SUA sunt încă la ani distanță de capacitatea Ucrainei de producție de drone în condiții de război. Se estimează că Ucraina va produce între 6 și 7 milioane de drone FPV mici în 2026, în timp ce SUA vor fi comandat mai puțin de 200.000 până în februarie.
Congresul a transmis cel mai puternic semnal
Cel mai concret rezultat politic al vizitei a venit din Senat. Zelenski s-a întâlnit cu peste 60 de senatori înainte de a asista la votul prin care Senatul, cu 86 de voturi pentru și 12 împotrivă, a decis avansarea proiectului de lege Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act.
Legea ar autoriza sancțiuni împotriva oficialilor ruși și i-ar permite lui Trump să impună tarife de până la 100% principalilor cumpărători ai energiei rusești. De asemenea, ar viza statele care ajută Moscova să eludeze sancțiunile existente și ar extinde sancțiunile împotriva Iranului.
Votul a reprezentat una dintre cele mai puternice demonstrații de sprijin bipartizan pentru Ucraina de la revenirea lui Trump la Casa Albă.
Totuși, a fost doar un vot procedural. Proiectul trebuie să treacă prin alte etape în Senat înainte de a ajunge în Camera Reprezentanților, care nu este așteptată să îl examineze înainte de reluarea activității în septembrie.
Perspectivele legii au devenit, de asemenea, mai incerte după vizita lui Zelenski. Democrații și unii republicani și-au exprimat îngrijorarea că prevederile privind tarifele i-ar conferi lui Trump puteri excesive și ar putea afecta aliații SUA.
La 4 august, Senatul nu finalizase încă procedura legislativă, iar Reuters relata că disputa ar putea bloca proiectul în Congres.
Diplomația revine, fără un progres decisiv
Trump și Zelenski au discutat și despre reluarea negocierilor cu Rusia. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați să efectueze prima lor vizită în Ucraina mai târziu în această lună, după numeroase deplasări la Moscova și întâlniri cu președintele rus Vladimir Putin.
Nu a fost anunțată o dată finală, însă relatările sugerează că vizita ar putea avea loc în a doua jumătate a lunii august, posibil în jurul Zilei Independenței Ucrainei (24 august). Dacă se va concretiza, aceasta le va oferi celor doi emisari primul contact direct cu Ucraina aflată în război, după luni de dialog cu Moscova.
Ucraina a propus din nou încetarea luptelor de-a lungul actualei linii a frontului și folosirea armistițiului drept punct de plecare pentru negocieri.
Nu există însă indicii că Rusia ar fi acceptat această propunere sau că ar fi renunțat la revendicările sale teritoriale și politice mai ample.
Există, de asemenea, informații potrivit cărora administrația Trump lucrează la noi propuneri pentru relansarea eforturilor de pace în această toamnă. Trump ia în calcul folosirea sesiunii Adunării Generale a ONU din septembrie pentru întâlniri multilaterale, dacă în următoarele săptămâni vor exista progrese diplomatice concrete, ceea ce face ca vizita planificată la Kiev să fie deosebit de importantă.
Secretarul de Stat Marco Rubio a confirmat că Trump și-a instruit echipa de politică externă să caute modalități de reluare a negocierilor.
„Președintele le-a spus oamenilor din echipa sa: dacă vedeți o oportunitate de a impulsiona negocierile de pace, haideți să profităm de ea”, a declarat Rubio, pentru Fox News.
A fost, așadar, vizita un succes?
La o săptămână distanță, vizita lui Zelenski pare să nu fi fost nici un succes deplin, nici un eșec.
Administrația Trump s-a îndepărtat în mare măsură de anunțarea unor pachete directe de armament pentru Kiev. În schimb, aliații europeni și alți parteneri achiziționează arme americane pentru Ucraina prin lista NATO Prioritized Ukraine Requirements List (PURL).
Acest mecanism a devenit esențial pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei.
Potrivit NATO, PURL a furnizat aproximativ 70% din rachetele utilizate de bateriile Patriot ale Ucrainei, costurile fiind acoperite de aliați și parteneri.
În acest context, principala întrebare este ce se va întâmpla cu acordul propus privind producția interceptoarelor Patriot, prezentat drept principalul rezultat al vizitei în domeniul apărării.
După întâlnirea de la Casa Albă, Biroul Prezidențial ucrainean a declarat că liderii au discutat despre punerea în aplicare a deciziei lui Trump de a acorda Ucrainei licențe pentru fabricarea interceptoarelor Patriot – o idee pe care Trump o lansase pentru prima dată la summit-ul NATO de la Ankara.
Zelenski s-a arătat și mai încrezător într-un interviu acordat ulterior postului Fox News, afirmând că Trump „a acceptat să ne acorde licențele”.
Trei zile mai târziu, însă, Trump a contestat această versiune. Președintele american a spus că Washingtonul nu a aprobat producția în Ucraina și a descris transferul tehnologiei Patriot drept un pas important și potențial riscant.
„Este greu să oferi un asemenea tip de tehnologie”, a declarat Trump.
Chiar dacă Washingtonul va aproba în cele din urmă acordul, producția nu va rezolva imediat deficitul de interceptoare pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei.
Olha Stefanişîna, ambasadoarea recent demisionară a Ucrainei în SUA, a afirmat că producția interceptoarelor PAC-3 ar putea dura între 12 luni și cinci ani.
Prin urmare, Kievul discută și despre un acord de achiziție pe termen lung și despre posibilitatea de a schimba locul în coada de producție cu un alt client.
Eșecul de a obține cele 300 de interceptoare solicitate a reprezentat cea mai clară dezamăgire imediată a vizitei. Reticența Washingtonului vine pe fondul îngrijorărilor serioase privind stocurile americane după lunile de conflict cu Iranul.
Reuters a relatat ieri că SUA au folosit aproximativ 65% din interceptoarele Patriot în timpul acelui conflict. Totuși, ulterior a apărut o evoluție potențial încurajatoare.
Pentagonul a anunțat contracte în valoare de peste 3 miliarde de dolari cu Lockheed Martin și Northrop Grumman pentru creșterea producției de componente destinate interceptoarelor Patriot și THAAD. Planul urmărește triplarea producției componentelor esențiale pentru Patriot, însă nu va rezolva deficitul imediat al Ucrainei.
Polonia ar putea ajuta Ucraina să avanseze în ordinea de producție, dar nici acest lucru nu ar elimina lipsurile pe termen scurt.
O altă problemă nerezolvată privește ajutorul american aprobat anterior. Pentagonul a informat Congresul că intenționează să cheltuiască doar 600 de milioane de dolari din miliardul aprobat prin Ukraine Security Assistance Initiative până în septembrie 2027, amânând restul de 400 de milioane până în anul fiscal 2029. Întârzierea a atras critici atât din partea democraților, cât și a republicanilor.
Importanța finală a vizitei va depinde, așadar, de trei evoluții.
În primul rând, dacă Trump va aproba definitiv licența pentru producția interceptoarelor Patriot, consolidând pe termen lung apărarea antiaeriană a Ucrainei.
În al doilea rând, dacă proiectul de lege privind sancțiunile inițiat de Graham va fi adoptat de ambele camere ale Congresului. Sursele Kiev Post de la Washington afirmă că există un impuls favorabil unui vot final, dar avertizează că „nu ar trebui să considerăm acest lucru garantat”.
În al treilea rând, dacă eforturile diplomatice planificate de Witkoff și Kushner – atât la Moscova, cât și la Kiev – vor produce rezultate mai concrete decât rundele anterioare de negocieri, în condițiile în care Zelenski s-a angajat ca Ucraina să depună toate eforturile pentru a pune capăt războiului declanșat de Rusia înainte de venirea iernii.
Deocamdată, vizita a confirmat o resetare reală a relației politice dintre Zelenski și Trump și a demonstrat că Ucraina încă are susținători puternici în Congres.
Cu toate acestea, ea nu a adus ajutorul militar imediat de care Ucraina are cea mai mare nevoie.
Codul roșu de caniculă se extinde și se prelungește. Șefa ANM: Vârful acestui episod îl așteptăm miercuri și joi
Schimbare de ultim moment: KuPS - Universitatea Craiova va fi transmis la TV
Jet lag-ul ne dă peste cap organismul: ce putem face ca să ne revenim mai repede după un zbor lung
România fără lumină: povestea celor peste 11.000 de oameni din case încă neelectrificate. Soluțiile profesorului Dumitru Chisăliță și ale directorul general al ENGIE România, Nicholas Richard (Video)
