Vladimir Putin a resimțit din plin înfrângerea strategică din Moldova. Conform mai multor surse, prin rețeaua creată de Ilan Șor, oligarhul stabilit la Moscova, s-au cheltuit în jur de 300 de milioane de dolari în operațiuni hibride pentru a bloca drumul european al Chișinăului.
Victoria partidului fondat de președinta Maia Sandu în alegerile parlamentare din 28 septembrie și scorul obținut, unul care-i permite să guverneze în următorii patru ani, a reprezentat o lovitură dură pentru Kremlin, care urmărea să preia controlul politic în Moldova cu scopul de a încetini și complica ajutorul european pentru Ucraina și a-i slăbi flancul vestic.
Dar partea interesantă din reacția liderului rus e că acesta dă vina pentru eșecul tentativei de preluare a controlul politic în Moldova pe România și Uniunea Europeană.
Într-un discurs ținut la Clubul Valdai, o conferință în care se trasează direcțiile de acțiune ale propagandei ruse, Vladimir Putin a făcut din nou referire la România, spunând că anularea alegerilor de anul trecut reprezintă o confirmare a prăbușirii democrației occidentale.
“Regimurile politice occidentale nu sunt dispuse să renunțe la putere, înșelându-și în mod deschis propriii cetățeni, escaladând situația pe plan extern și recurgând la orice fel de trucuri în propriile țări – din ce în ce mai mult la limita legii, dacă nu chiar dincolo de aceasta.
Însă transformarea la nesfârșit a procedurilor electorale democratice într-o farsă și manipularea voinței poporului, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în România, nu va funcționa…”, a spus Vladimir Putin în timpul unei intervenții din cadrul evenimentului.
Formele fără fond ale Rusiei
Liderul rus privește reacția de apărare a statelor europene la adresa intenselor atacuri și interferențe ale Rusiei ca pe un eșec al democrației, confirmând încă o dată dacă mai era nevoie că un dictator e incapabil să perceapă lumea în afara mecanismelor corupte prin care se menține la putere.
În timp ce în ultimele decenii, Vladimir Putin și-a eliminat inamicii politici otrăvindu-i sau împușcându-i, cum ar fi Alexander Litvinenko, Boris Nemțov sau Alexei Navalnîi, fiind doar trei exemple mai cunoscute din nesfârșitul șir de crime politice ordonate de Kremlin, în democrațiile europene, liderii s-au schimbat de câteva ori, formațiunile din parlament și oamenii din guverne, de asemenea.
În cei 26 de ani de când Vladimir Putin e la putere în Rusia, cinci președinți s-au perindat pe la Casa Albă și au condus destinele Americii. În aceeași perioadă, la conducerea României s-au aflat, de asemenea, cinci șefi ai statului: Emil Constantinescu (1996-2000), Ion Iliescu (2000-2004), Traian Băsescu (2004-2014), Klaus Iohannis (2014-2025) și Nicușor Dan (2005…).
În statele europene e aceeași situație, schimbările au loc o dată la patru sau cinci ani, în funcție de prevederile constituționale și legale cu privire la organizarea alegerilor libere. În occident, cu toate problemele, democrația funcționează, cetățenii schimbă constant, prin vot, conducerea țării și pe reprezentanții lor din parlamente.
În Rusia, instituțiile sunt doar forme fără fond, construite doar pentru a oferi liderului suprem pârghiile de exercitare absolută a puterii și impresia că e iubit și susținut de cetățeni.
În plus, liderii politici occidentali nu au obiceiul să-și omoare oponenții, chiar dacă există frecvente divergențe de opinii.
O reacție dură a României la adresa lui Putin
“Rusia a interferat în procese electorale și a încercat să influențeze alegeri din România, așa cum a încercat recent și în Republica Moldova. O face sistematic. A eșuat pentru că cetățenii acestor țări preferă alte valori și perspective.
Am spus foarte clar anterior că nu vom accepta niciodată lecții despre democrație, alegeri sau libertatea presei venite de la Moscova.
O țară agresor al unui vecin suveran, care încearcă să anexeze teritoriile acestuia într-un război brutal de cucerire, care comite crime de război, care își trimite cetățenii la moarte cu sutele de mii, unde opoziția este asasinată la doi pași de Kremlin și unde nu există presă independentă sau libertate de expresie, nu este în măsură să dea lecții nimănui”, a reacționat Ministerul Afacerilor Externe din România, printr-un comunicat extrem de dur la adresa lui Vladimir Putin.
Explicația pentru o demisie surpriză
Cu zece zile înainte de alegerile din Moldova, Dmitri Kozak demisionează din poziția de director-adjunct al administrației prezidențiale, o poziție extrem de influentă, în imediata apropiere a lui Putin.
S-a speculat mult despre plecarea acestuia după ce vreme de trei decenii a lucrat cu actualul președinte, înainte ca acesta să preia frâiele Rusiei.
Conform unei declarații a oligarhului Mihail Hodorkovski, închis 10 ani și deposedat de avere de către Putin, refugiat apoi în Occident, Kozak ar fi demisionat pentru că și-a dat seama că forțele pro ruse vor pierde alegerile în Moldova.
“Am încercat mult timp să înțeleg adevăratele motive ale plecării lui Kozak. Și acum se poate spune cu certitudine: el este fericit că a plecat la timp. Pentru eșecul din Moldova nu mai este el responsabil.
Nici pentru sutele de milioane aruncate aiurea. În lupta din culise, lăcomia s-a unit cu prostia, iar Kozak a rămas deoparte de această catastrofă”, a anunțat Hodorkovski, citat de jurnalistul Vitalie Cojocaru, într-un comentariu pentru postul de radio RFI.
Dmitri Kozak s-a ocupat intens de Moldova în ultimii 25 de ani, propunând un memorandum în anul 2003 care urma să rezolve problema transnistreană prin federalizarea țării. Adică se înființa o cameră superioară a parlamentului împărțită egal între zonele controlate de Rusia și de Moldova - 13 senatori moldoveni, 9 transnistreni și 4 găgăuzi.
Autoritățile de la Chișinău au respins în ultimul moment memorandumul, care ar fi consfințit preluarea controlului politic al Moldovei de către Vladimir Putin.
Referirea la România, în contextul victoriei de la Chișinău a forțelor pro europene, indică din nou faptul că liderul rus consideră Bucureștiul un inamic, ceea ce explică intensitatea războiului hibrid la care suntem supuși.