Ursula von der Leyen: Un discurs american şi anunțul important pentru România

Iuliu Winkler este deputat european, vicepreședinte al Comisiei de comerț internațional (INTA) a Parlamentului European, raportor permanent al INTA în relația UE-China, membru în Delegația pentru relațiile cu Republica Populară Chineză. Este membru UDMR și al Grupului PPE din Parlamentul European. A fost ministru delegat pentru Comerț și ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. Iuliu Winkler a fost deputat în Parlamentul României, secretar al Comisiei pentru buget finanțe și bănci din Camera Deputaților. El este economist și inginer.

Cel de-al treilea discurs anual susținut de Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, în fața plenului Parlamentului European reunit la Strasbourg, a fost extrem de așteptat de către politicieni și analiști deopotrivă.

După cum a și subliniat președintele Comisiei, este pentru întâia oară că un asemenea discurs este rostit în condițiile în care este război la frontierele Uniunii Europene.

Mulți analiști au așteptat un discurs definitoriu, poate cel mai important al actualului președinte al Comisiei. Nu știu dacă este cazul pentru o asemenea apreciere, dar, cu siguranță, am asistat la o schimbare de abordare.

Un discurs care s-a dorit vizionar

De această dată, nu am mai ascultat o dare de seamă a anului care a trecut și o prezentare cuantificabilă a intențiilor viitoare. În loc de aceasta, am fost martori ai unui discurs care s-a dorit vizionar, care reafirmă valorile fondatoare ale Uniunii Europene și proclamă misiunea imediată, și anume restabilirea încrederii în democrație și definirea contextului geopolitic global în care ne aflăm ca pe-o titanică luptă a autocrațiilor împotriva statelor democrate.

Este evidentă asocierea cu viziunea de la Washington proclamată de către președintele Biden, care este în plin avânt de construire a coaliției globale a forțelor democratice.

Este clar că Uniunea Europeană are nevoie, astăzi, atât de viziune și inițiativă politică, cât și de soluții concrete.

Bogat în generalități, dar mai zgârcit în soluții concrete, discursul președintelui Comisiei Europene a fost atent construit într-o coregrafie politică de sorginte americană.

Începând de la culorile îmbrăcămintei Ursulei von der Leyen, dar și a colegelor domniei sale din Comisie, la prezența Olenei Zelenska, soția președintelui Ucrainei, în plenul Parlamentului, până la formularea dramatizată a unora dintre mesajele din discurs, am avut în față un produs politic și de comunicare atent întocmit.

Nu este o surpriză,  în cele din urmă, să ne amintim că însăși ideea discursului anual despre starea Uniunii  a fost importată de fostul președinte al Comisiei, José Manuel Barroso, din practica politică americană. 

Interesantă a fost și economia timpului folosit pentru a construi discursul. Patru părți aproape perfect egale de câte 13-14 minute au fost dedicate, în ordine, războiului din Ucraina și stării democrației, apoi crizei energetice, după care a urmat panelul despre economie și, în sfârșit, cea de-a patra parte a cuprins restul mesajelor, de la decesul reginei Elisabeta a II-a până la Conferința despre viitorul Uniunii Europene.

Cel mai fierbinte subiect pentru toți cetățenii României

În ceea ce privește criza energetică, probabil, cel mai fierbinte subiect pentru toți cetățenii României, am putut auzi repetarea soluțiilor pe care Comisia Europeană le-a prezentat deja săptămâna trecută:

  • taxa de solidaritate pe profiturile uriașe ale firmelor din energie,
  • continuarea reducerii dependenței de hidrocarburile provenind din Rusia,
  • sprijinirea țintită a familiilor și a IMM-urilor
  • garanții de stat pentru lichiditățile operatorilor din energie.

Cel mai important anunț este acela al decuplării mecanismului de stabilire a prețului energiei electrice de prețul gazului natural. Este soluția pe care, în urmă cu câteva luni, Comisia o respingea hotărât. Acum, după cum se vede, situația s-a schimbat.

Sigur că este o provocare enormă care necesită timp de implementare, fiind așteptat ca pașii următori să fie deciși la întâlnirea din 30 septembrie a miniștrilor Energiei din statele membre.

Dar lipsa de amănunte și măsuri concrete este, din păcate, supărătoare, mai ales atunci când ne gândim la familiile și la cetățenii care suferă de sărăcie energetică.

Suntem mulți în Parlamentul European care împărtășim convingerea că Uniunea Europeană nu poate să lase doar pe umerii guvernelor statelor membre povara soluționării problemelor sociale cauzate de o tranziție prea rapidă.

Avem nevoie de noi parteneriate

Un element binevenit al discursului, pe lângă reafirmarea importanței tranziției digitale și verzi în relansarea economică europeană, a fost recunoașterea rolului important al Politicii comerciale a Uniunii Europene. Avem nevoie de noi parteneriate, avem nevoie de noi acorduri comerciale.

Partenerii noștri comerciali sunt indispensabili în asigurarea acelor materii prime de care avem nevoie în dubla tranziție.

De aceea, salut anunțul făcut despre lansarea unui act european al materiilor prime critice.

Piața unică europeană trebuie să asigure funcționarea industriilor și trebuie să creeze mecanisme de salvare pentru toate ramurile industriale, acum puse în pericol de prețurile gigantice de la energie, fără de care Uniunea Europeană nu va putea asigura nici bunăstarea, nici securitatea cetățenilor săi.

Anunțul important pentru România

Discursul a cuprins și anunțul important pentru România, cu privire la continuarea lărgirii Uniunii. Statele din Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova și Georgia au fost menționate toate în această ordine.

Este evident că drumul către Uniunea Europeană al Ucrainei sau al Republicii Moldova va fi lung și anevoios, dar la capătul acestui drum România se va afla într-o paradigmă regională complet schimbată, mai bună și mai sigură pentru toți cetățenii săi.

În concluzie, Ursula von der Leyen a rostit un discurs despre viitor, valori europene și coaliția mondială a democrațiilor în care ne este locul.

Frumos și lăudabil, dar tot am rămas cu aceeași întrebare fără răspuns: cine conduce cu adevărat această Comisie Europeană, președintele von der Leyen sau primul vicepreședinte Frans Timmermans?


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇