Andrei Roșu, 49 de ani, este unul dintre cei 10.000 de rezerviști implicați într-un exercițiu de mobilizare care se desfășoară în aceste zile în București și Ilfov.
Cunoscutul promotor al sportului și al unei vieți sănătoase, participant la o serie de competiții de anduranță, a povestit pe pagina sa de Facebook cum a primit “ordinul de chemare a rezerviștilor”, iar întregul exercițiu a fost unul de “stat la coadă”.
“M-am așezat disciplinat la rând, unul de maximum 100 de persoane, în fața unității militare. Ca o paranteză…, două ore mai târziu, coada era zero. Probabil că toată lumea a presupus, ca și mine, că ora 08:00–20:00 nu este un interval de timp în care te poți prezenta oricând, ci timpul efectiv pe care va fi alocat pentru exercițiul militar”, a povestit Andrei Roșu, în postarea sa.
Întreaga operațiune a fost, pe lângă statul la coadă, una birocratică, în care cei chemați au fost măsurați cu un metru de croitorie și li s-a cerut numărul la pantofi, “cel mai probabil pentru crearea unei baze de date pentru un eventual echipament în caz de nevoie”, a declarat Andrei Roșu, într-o discuție cu SpotMedia.
Sunt sute de astfel de postări și clipuri pe rețelele sociale cu mărturii de la exercițiul de mobilizare. Din acestea, dar și din poziția oficială a Ministerului Apărării reiese că a exercițiul a avut ca scop testarea răspunsului unor persoane care au trecut prin stagiul militar obligatoriu, suspendat în urmă cu două decenii.
“Ministerul Apărării vrea să vadă câți rezerviști reușesc să ajungă la unitatea militară de care aparțin și mai ales în cât timp, dacă vor fi anunțați cu doar 24 de ore înainte de ora și data fixate pe convocator, fiindcă într-o situație reală ordinul de chemare la mobilizare specifică termenul de îndată”, se arată într-o declarație oficială a ministerului.
Băieții din Delta Force
Un alt obiectiv declarat al conducerii armatei a fost acela de a observa cum se acomodează militarii activi cu rezerviștii.
Majoritatea celor convocați prin punerea în aplicare a acestui exercițiu sunt bărbați care au trecut de 50 de ani, cei mai mulți făcând armata obligatorie în perioada dictaturii Ceaușescu. Aceștia nu au o părere prea bună despre sistemul militar din România, care i-a traumatizat în tinerețe, mulți dintre ei fiind surprinși să descopere că vechi disfuncționalități - cozile, proasta coordonare și probleme de logistică - au supraviețuit până în zilele noastre.
Pe de altă parte, mulți au descoperit și părți bune - arme noi, militari profesioniști, subofițeri care vorbesc civilizat cu subordonații și cu cei din jur, mâncare bună.
“…găsesc într-o parte mai retrasă câțiva băieți din trupele speciale, arme pe care le vedem la Delta Force, iar băieții noștri arată chiar mai bine decât ce vedem prin seriale și au atitudinea pe care ne-o dorim noi s-o aibă trupele noastre”, a povestit actorul Gavril Pătru, un alt rezervist care a participat la exercițiul de mobilizare.
Complicata operațiune proiectată și executată în București și Ilfov, o zonă urbană, dens populată, cu nivel ridicat de trai și o populație conectată, care urmărește evenimentele interne și internaționale, reprezintă și primul pas al autorităților de la declanșarea conflictului militar în țara vecină care se desparte de atitudinea pasivă de până acum.
Ieșirea din pasivitate
În ultimii trei ani și jumătate, de la nivelul președintelui și Guvernului au venit exclusiv mesaje liniștitoare, demobilizatoare: Suntem în NATO! Suntem în Uniunea Europeană! Nimic rău nu se poate întâmpla.
Numai că răul a dat România peste cap, făcând ca întregul sistem de conducere a țării, politic și instituțional, să-și piardă credibilitatea internă și internațională.
Desigur că pot fi probleme, sunt foarte mulți rezerviști, peste 10.000 aici în București. Tocmai acesta este scopul exercițiului, de a ne adapta la condițiile pe care le avem acum și de a vedea ce nu funcționează, pentru a remedia pe parcurs... Unul dintre obiectivele exercițiului este și cel de colaborare, de cooperare între militarii activi și militarii în rezervă.
Colonel Corneliu Ștefan Pavel, purtător de cuvânt Ministerul Apărării Naționale
Scopul nedeclarat al exercițiului militar este și cel de a ieși din pasivitatea de până acum, declanșându-se un proces lung și complicat de formare a unei armate competitive și pregătite să apere țara fără a aștepta salvare din afară.
Marea problemă a Ministerului Apărării e că se bazează pe o armată de rezerviști îmbătrânită, persoane cu vârsta peste 40 de ani, grosul fiind undeva în jurul vârstei de 60, și fără stagii de instrucție și antrenament.
După 2006, momentul desființării serviciului militar obligatoriu, nu mai există date și nici contacte între serviciile de recrutare și cei apți pentru desfășurarea unor activități militare.
Antidot la propaganda Rusiei
În contextul războiului din Ucraina, România a fost bombardată cu informații false despre participarea noastră la un iminent conflict militar, despre trimiterea de trupe în țara vecină sau despre mobilizarea generală.
Toată operațiunea de inundare a spațiului de comunicare cu minciuni legate de forțele armate a avut ca scop crearea unei frici generalizate astfel încât, în rândul populației, să apară o puternică tendință de respingere a oricăror măsuri ce ar viza creșterea capacității de apărare și reacție militară a României.
Din această cauză, de exemplu, acesta e primul exercițiu de contact între forțele armate și rezerviștii din București și Ilfov țării de la invadarea Ucrainei de către Rusia.
“Exerciții asemănătoare au mai avut loc în toată țara, în București, ultima dată în 2013, iar în Ilfov în 2021”, se arată într-un comunicat al MApN.
Pentru rezolvarea problemei rezerviștilor a fost creată și o structură de înscriere voluntară a civililor și participarea la stagii de pregătire militară plătite, astfel încât să se creeze o forță umană disponibilă, antrenată și gata să devină parte din forțele militare active în caz de necesitate.
În 2025 s-au creat 5.000 de locuri pentru rezerviști voluntari, repartizați în unități, pe întreg teritoriul țării.
Exercițiul de mobilizare din București și Ilfov, care urmează să se încheie în data de 20 octombrie, a devenit unul din subiectele principale de dezbatere pe rețelele sociale. Nu lipsesc teoriile conspiraționiste sau mesajele alarmiste legate de un război iminent. Cel mai bun antidot la acest tip de propagandă a Rusiei e reprezentat de mărturiile celor care au participat la eveniment și povestesc cum a fost, cu bune și cu rele.
După două decenii, Armata Română face un prim pas pentru a-și reface relația cu cetățenii, pentru a găsi o cale de comunicare și înțelegere astfel încât complexa instituție să nu mai fie percepută ca o imensă structură birocratică, extrem de specializată, departe de viața de zi cu zi a oamenilor.