Ultimele două săptămâni pentru PNRR: România mai are de încasat 7,57 miliarde de euro și mii de proiecte de închis

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

România a intrat în etapa finală a PNRR cu un buget actualizat de 20,1 miliarde de euro şi aproximativ 7,57 miliarde de euro care au mai rămas de încasat, arată platforma Monitor PNRR, a departamentului de politici publice a USR.

Pentru a primi și aceste ultime sume, până la termenul-limită din 31 august, România trebuie să închidă investiții, să adopte reformele restante și să creeze cadrul administrativ pentru ca proiectele aproape terminate să poată fi recepționate și decontate.

Radiografia momentului

România a renunțat, în urma renegocierii PNRR din iulie 2026, la 1,3 miliarde de euro din componenta de împrumuturi, astfel că, în acest moment, PNRR mai are un buget de 20 de miliarde de euro.
Miza financiară – dintr-un buget PNRR actualizat la 20,1 miliarde de euro, România a încasat deja aproximativ 13 miliarde de euro, în timp ce 7,57 miliarde de euro reprezintă suma rămasă teoretic de atras.
Lucrările recepționate până la finalul lunii august vor avea finanțarea asigurată din PNRR; pentru cele întârziate, România va suporta penalizări prin diminuarea sumelor primite din fonduri europene.
Peste 15.000 de proiecte sunt active la nivel naţional, iar aproximativ 4.500 de investiţii nu sunt încă recepţionate, conform unui bilanţ realizat de platforma În paralel, Guvernul trebuie să finalizeze reformele care condiţionează plăţile europene.
A fost depusă și cererea de plată numărul 5, penultima pe care România o poate depune pe PNRR.

ADVERTISING

4.500 de investiţii trebuie să treacă linia de sosire

În ultimele zile ale programului, recepţia lucrărilor devine una dintre principalele probleme administrative. Nu este suficient ca lucrările să fie executate fizic. Pentru ca investiţia să poată fi considerată finalizată în cadrul PNRR, trebuie parcurs întregul circuit administrativ: întocmirea procesului-verbal de recepţie, înscrierea în cartea funciară şi încărcarea documentaţiei finale în platforma electronică.
Doar investiţiile recepţionate până la 31 august beneficiază de finanţarea PNRR, în timp ce proiectele întârziate riscă diminuarea sumelor europene.
Există proiectele în derulare la Ministerul Educaţiei, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale şi includ şcoli, cabinete medicale, dispensare, proiecte de eficientizare energetică şi infrastructură urbană.

Schimbările suferite de PNRR, comparativ cu anul debutului, 2021

Bugetul PNRR s-a redus cu 9 mld. euro

România a trecut printr-o restructurare majoră a programului. Renegocierile cu Comisia Europeană din iulie 2026 au dus la o nouă reducere a componentei de împrumuturi, cu 1,3 miliarde de euro.
Bugetul total al PNRR a ajuns astfel la 20,1 miliarde de euro, cu 9 miliarde de euro sub nivelul prevăzut în forma iniţială a programului, din 2021.
Cea mai mare ajustare a avut loc în zona împrumuturilor, care au scăzut de la 14,9 miliarde de euro în forma iniţială la 6,6 miliarde de euro în actuala configuraţie.

Şase obiective eliminate

Renegocierea a însemnat şi renunţarea definitivă la o serie de jaloane şi ţinte:

Au fost eliminate trei jaloane: M237, referitor la sistemul informatic pentru evaluarea automată a proprietăţilor, M511, privind concesiunile pentru zonele de accelerare a energiei regenerabile, şi M533, referitor la secţia de pediatrie şi neonatologie a Spitalului Judeţean Constanţa.
Au fost eliminate şi trei ţinte: T138, privind 200 MW de capacităţi fotovoltaice, T271, privind adoptarea a 80% dintre recomandările mecanismului de sprijin pentru politici, şi T372, privind 24 de cabinete de planificare familială.

A fost depusă cererea de plată 5 – 2,84 mld. euro

Fiecare cerere de plată conținea două componente, una de jaloane și ținte finanțate prin granturi și o alta prin împrumuturi. La ultima cerere de plată depusă, cea cu numărul 4, România nu a mai depus și componenta pe granturi. Componenta pe granturi rămasă a fost împărțită în 2026 în alte două tranșe separate, numerotate astăzi 4 și 5.

Astfel, România poate depune la următoarele două cereri de plată câte o componentă din granturi și una din împrumuturi sau poate atașa cele două din împrumuturi la ultima tranșă din granturi.

Din valoarea fiecărei tranșe a unei cereri de plată se scade prefinanțarea, deja încasată, de 13%.

O piesă importantă a ultimei etape este cererea de plată nr. 5, depusă oficial de România la 14 august 2026. Cererea are o valoare de 2,84 miliarde de euro şi acoperă 75 de ţinte şi jaloane: 21 de reforme şi 54 de investiţii.
Cererea include 1,65 miliarde de euro sub formă de granturi şi 433 de milioane de euro împrumuturi. Odată cu procesarea acesteia, absorbţia pe granturi ar urma să ajungă la aproximativ 78%, respectiv 10,58 miliarde de euro.

Jalonul energetic de la Turceni şi Rovinari, renegociat

Una dintre cele mai importante negocieri a vizat jalonul 119a, referitor la eliminarea a 710 MW de capacităţi pe cărbune:

Un amendament parlamentar care condiţiona închiderea grupurilor energetice de punerea în funcţiune a unor capacităţi similare a generat ceea ce Comisia Europeană a considerat un risc de „reversibilitate”. Penalitatea stabilită iniţial era de 770 de milioane de euro.
Guvernul a invocat în negocieri necesitatea menţinerii securităţii alimentării cu energie în perioada de iarnă şi a prezentat ca argument faptul că 25% din jalon fusese deja realizat, prin existenţa a 3.000 MW de capacităţi regenerabile.
Rezultatul negocierii a fost reducerea de zece ori a penalităţii, prin diminuarea coeficientului de la 5 la 0,5.

Relaxarea regulilor pentru recepția investițiilor

Pentru a limita riscul pierderii finanţărilor din cauza unor întârzieri tehnice minore, autorităţile au introdus, prin Legea nr. 141/2026, mecanismul recepţiei parţiale excepţionale.

Ce presupune mecanismul excepțional: