Zilele viitoare, o delegație a Parlamentului European se va afla în Ucraina, cu un program nedevoalat în avans, din chestiuni de securitate. Tot atunci, premierul ungar Viktor Orban merge la Moscova, pentru o întâlnire cu Vladimir Putin. Subminează Orban, în cursă electorală acasă, mesajul de unitate al UE și poziționarea fermă de partea Ucrainei?
„Nu avem niciun dubiu că Vladimir Putin încearcă să ne dividă și să ne testeze nivelul de sprijin pentru Ucraina. Cred că Viktor Orban înțelege ce e în joc”, a comentat europarlamentarul Nathalie Loiseau (Renew Europe), joi seară, la o întâlnire cu presa.
„Dialogul cu Moscova este necesar, nu criticăm asta, dar mesajul nostru trebuie să fie clar: Toate cele 27 de state UE condamnă orice agresiune a Rusiei asupra Ucrainei, care va avea consecințe masive”, a spus și David McAllister (PPE), răspunzând unei întrebări.
De altfel, liderii Opoziției de la Budapesta i-au cerut zilele trecute premierului iliberal să își anuleze întâlnirea cu Vladimir Putin, tocmai pentru a nu face jocul acestuia, ajutându-l să expună una dintre temele pe care liderul de la Kremlin le joacă: divizarea Uniunii Europene.
De ce ține Viktor Orban să îi fie util fățiș lui Vladimir Putin?
Miercuri, ministrul de Externe al Ungariei a anunțat că Budapesta nu va sprijini Ucraina într-o eventuală nouă escaladare a conflictului cu Rusia, aducând același argument al drepturilor celor 150.000 de maghiari care trăiesc în regiunea Transcarpatia.
Atitudinea ultimativă față de Kiev nu este o noutate, Ungaria a blocat practic prin veto aspirațiile Ucrainei de integrare în NATO, de la adoptarea controversatei legi a învățământului, în 2017.
Intenționată ca o lege pentru limitarea folosirii limbii ruse, aceasta a afectat minoritățile din Ucraina: români, bulgari, polonezi și maghiari. Toate statele au protestat oficial și au denunțat încălcarea drepturilor minorităților, dar Ungaria a folosit acest lucru ca factor de presiune. O poziționare salutată de Kremlin și care face acum notă discordantă în interiorul Uniunii Europene, adică exact ce știe Putin să speculeze cel mai bine – dezbinarea/vulnerabilizarea internă a inamicului.
Mai mult, maghiarii de peste granițe și refacerea marii comunității maghiare a fost una dintre principalele narațiuni folosite de Viktor Orban pentru a rămâne atâta vreme la putere.
O explică Stefano Bottoni, istoric italian, autorul unui volum recent despre Viktor Orban, al cărui regim iliberal de putere îl desemnează cu termenul de despotism:
Miracolul politic al lui Viktor Orban a fost să transforme o țară mică, fără niciun interes strategic pe plan global, într-un caz de care se vorbește continuu la nivel internațional. Erdogan, Putin și Orban, despre ei se vorbește. A reușit să plaseze Ungaria în această galerie.
Stefano Bottoni, interviu pentru SpotMedia.ro
„În cazul Transilvaniei, dar și în cazul diasporei maghiare din Europa Centrală, din Slovacia, Transcarpatia Ucraina, (Viktor Orban) are un proiect de reintegrare virtuală a maghiarilor, combinat cu un proiect mult mai pragmatic de supremație economică”.
Ce înseamnă asta?
„Înseamnă cooptarea elitelor, acum partidele politice maghiare sunt toate total dependente de Budapesta. Asta nu înseamnă că în Parlamentul din Bratislava, din București nu cooperează cu partidele majoritare. Micul partid maghiar din Voievodina are relații absolut excelente cu președintele Vucic”.
Cum au trecut ungurii peste trauma Rusiei? După Trianon, înăbușirea revoluției maghiare de către Rusia e a doua mare traumă. Și, totuși, Viktor Orban e apropiat de Putin.
„Foarte interesant acest lucru. În Ungaria, dreapta politică tradițională este antirusească. Pentru dreapta, Rusia este un fel de inamic natural, din cauza trecutului, înăbușirea revoluției din 1956. Dușmanul vine de la Răsărit.
Viktor Orban a avut atitudine antirusească, până prin 2008 – 2009. A fost apoi o schimbare radicală. Când a revenit la putere în 2010, era un Viktor Orban absolut schimbat, din punct de vedere geopolitic. Nu mai era atlantist, Ungaria era deja în Uniunea Europeană și NATO, a început o apropiere strategică de Rusia, de Turcia, de puterile autoritare, nedemocratice.
A reușit să facă acceptat lucrul acesta, cu Fidesz. Astăzi, majoritatea populației maghiare care votează Fidesz are o opinie pozitivă față de China și Rusia, ceea ce nu era acum 20 de ani.
Această parte a electoratului are o opinie critică față de SUA, de Occident.”.
Viktor Orban îi servește aici lui Vladimir Putin, dar nici pe departe nu e o simplă marionetă a liderului rus, ci mai degrabă își sunt reciproc folositori.
Totuși, ar fi o eroare să îl comparăm pe Viktor Orban cu lideri de tipul Putin și Erdogan, spune istoricul maghiar Paul Lendvai, cel mai bun specialist în Orban.
Viktor Orban nu își aruncă opozanții în închisoare, dar construiește destul de iscusit un nou model de putere – „autocrația soft”, în care mixează capitalismul cu retorica de extremă dreaptă. Iar pentru asta și pentru a-și întări autocrația, care nu este de sorginte populistă, cum ar fi simplu să o repudiem, Orban se folosește tocmai de Uniunea Europeană, pentru care democrația și liberalismul sunt valori de fond.
De notat că această temă a tratamentului discriminatoriu față de minorități este una dintre temele principale folosite de propaganda Kremlinului și care e rostogolită și pe platformele social media din România: cum să te poziționezi de partea Ucrainei, de vreme ce Ucraina tratează rău minoritățile?, sună această narațiune, devenită una oficială la Budapesta, ca parte a poveștii de țară pe care Viktor Orban și-am asumat-o.