Dacă nu se întâmplă ceva extraordinar intern sau internațional, Fidesz și Viktor Orban își vor prelungi puterea la Budapesta, unde Opoziția e lipsită de scopuri comune, nu are resurse administrative și mai ales media. Cum a reușit Viktor Orban: a făcut să se vorbească despre Ungaria, o țară mică, ca despre o țară mare, de tipul Rusiei.
La București nu există un om politic care ar putea fi Viktor Orban. AUR e o poveste diferită. Adrian Năstase ar fi putut să aibă o evoluție asemănătoare cu cea a lui Viktor Orban.
Stefano Bottoni, Interviu Spotmedia.ro
Lansat în politică cu un discurs anticomunist și antirusesc, Viktor Orban s-a convertit radical, odată cu revenirea la putere, în 2010. A vrut să se alăture liderilor autoritari, Victor Putin și Recep Tayyip Erdogan, la care întreaga lume e atentă, remarcă istoricul italian Stefano Bottoni, care predă istoria Europei de Est la Universitatea din Florența. Bottoni este autorul volumului Orbán: Un despota in Europa.
Din 2019, Bottoni este conferențiar la Universitatea din Florența, unde predă istoria Europei de Est și istorie universală. În limba română a publicat Lungul drum spre Occident: O istorie postbelică a Europei de Est (Editura Mega, Cluj-Napoca, 2021) și Moștenirea lui Stalin în România. Regiunea Autonomă Maghiară, 1952-1960, recent apărută la Editura Humanitas.
Viktor Orban are alegeri la Budapesta. Ce miză au Transilvania, Ținutul Secuiesc, în campania lui electorală? Viktor Orban lucrează, oricum, cu o anumită formă de revizionism al istoriei.
Am scris o carte despre Viktor Orban, în care i-am descris parcursul politic și intelectual și nu pot fi acuzat că aș putea fi avocatul lui. În cazul Transilvaniei, dar și în cazul diasporei maghiare din Europa Centrală, din Slovacia, Transcarpatia Ucraina, are un proiect de reintegrare virtuală a maghiarilor, combinat cu un proiect mult mai pragmatic de supremație economică.
Ce înseamnă asta?
Înseamnă cooptarea elitelor, acum partidele politice maghiare sunt toate total dependente de Budapesta. Asta nu înseamnă că în Parlamentul din Bratislava, din București nu cooperează cu partidele majoritare. Micul partid maghiar din Voievodina are relații absolut excelente cu președintele Vucic.
Și agenda UDMR a preluat direcția conservatoare de la FIDESZ.
Da, dar răspunde și unei nevoi din societate. Singura diferență e că la București nu există un om politic care ar putea fi Viktor Orban. AUR e o poveste diferită. Adrian Năstase ar fi putut să aibă o evoluție asemănătoare cu cea a lui Viktor Orban.
Vă referiți la profilul de autocrat?
Nu numai de autocrat, ci și la profilul intelectual. Viktor Orban are un profil intelectual remarcabil pentru Europa Centrală și de Est și acest profil i-a permis să preia controlul total în Ungaria, dar și să exercite o putere de influență pe plan global, care depășește capacitatea Ungariei. Ungaria este o țară micuță, nu are nimic deosebit economic sau strategic.
Miracolul politic al lui Orban a fost să trasforme o țară mică, fără niciun interes strategic pe plan global, într-un caz de care se vorbește continuu la nivel internațional. Erdogan, Putin și Orban, despre ei se vorbește. A reușit să plaseze Ungaria în această galerie.
Cum au trecut ungurii peste trauma Rusiei? După Trianon, înăbușirea revoluției maghiare de către Rusia e a doua mare traumă. Și totuși, Viktor Orban e apropiat de Putin.
Foarte interesant acest lucru. În Ungaria, dreapta politică tradițională este antirusească. Pentru dreapta, Rusia este un fel de inamic natural, din cauza trecutului, înăbușirea revoluției din 1956. Dușmanul vine de la Răsărit.
Viktor Orban a avut atitudine antirusească, până prin 2008 – 2009. A fost apoi o schimbare radicală. Când a revenit la putere în 2010, era un Viktor Orban absolut schimbat, din punct de vedere geopolitic. Nu mai era atlantist, Ungaria era deja în Uniunea Europeană și NATO, a început o apropiere strategică de Rusia, de Turcia, de puterile autoritare, nedemocratice.
A reușit să facă acceptat lucrul acesta, cu Fidesz. Astăzi, majoritatea populației maghiare care votează Fidesz are o opinie pozitivă față de China și Rusia, ceea ce nu era acum 20 de ani.
Această parte a electoratului are o opinie critică față de SUA, de Occident, nu percepe Ungaria ca parte din Occident.
E ceva comun spațiului ex-comunist sau ceva specific Ungariei?
Cred că din punct de vedere valoric, statele acestea sunt mai departe de Occident acum, decât în orice alte momente ale istoriei. Decalajul este vizibil. Din punct de vedere strategic, logistic, militar, aș spune că nu, uitați-vă ce se întâmplă în Ucraina, Polonia, Țările Baltice și România sunt real preocupate de asta. Protecția NATO nu este despre valori, ci este concretă, este despre tancul rusesc.
Avem o situație paradoxală. Avem o economie absolut globalizată, Ungaria, România sunt parte a unul lanț global. Și în Ungaria, deși Viktor Orban, declarativ, vrea o economie naționalizată, ar face orice concesie multinaționalelor care vor să facă investiții în Ungaria.
Pe plan cultural, eu sunt îngrijorat pentru distanțarea mentală de Occident.
Are Rusia un rol aici? Care speculează bine slăbiciunile.
Da, activitatea informală, invizibilă a autorităților rusești este crucială pentru succesul acțiunii de defăimare a Occidentului. Dar succesul depinde și de slăbiciunea inamicului.
Occidentul se confruntă cu o criză de identitate și cu o criză de stabilitate valorică. Care sunt prioritățile Occidentului? Care este rolul religiei? Sunt țări, special în Europa de Est, unde bisericile și confesiunea au un rol național și exaltat, asta în ciuda faptului că majoritatea populației nu se mai intersează de religie. Declarativ, bisericile au un rol extraordinar.
Ungaria este un caz foarte interesant. Majoritatea populației ungare nu e practicantă religios, dar se declară conservatoare și statul sprijină bisericile cele mai diferite, cu bani grei. Deși nu e la fel de dur ca polonezii, cu lupta împotriva avortului, în Ungaria legislația privind avortul este ultraliberală. Din acest punct de vedere, Viktor Orban este mai pragmatic și mai cinic, pentru că atunci când detectează o problemă pe care populația nu o vrea abordată, nu o face. Dacă însă poate fi abordată, începe atacul.
Va recâștiga Viktor Orban alegerile?
Cred că da, pentru că Opoziția a avut o șansă, o fereastră de oportunitate la alegerile primare din octombrie, când a câștigat un avantaj chiar și mediatic. Nu știu ce s-a întâmplat, am primit cu dezamăgire faptul că din octombrie până în ianuarie, Opoziția nu a mai făcut nimic.
Între timp, Orban e reorganizat trupele. A organizat o mare manifestație pentru aniversarea Revoluției Maghiare din 1856, pe 23 octombrie, mobilizând 150.000 de persoane la Budapesta. A mărit pensiile, salariul minim, a redus taxele, nu numai a promis, ci a implementat un pachet fiscal însemnat, care va aduce bani în buzunarele maghiarilor.
Și-a asigurat voturile.
Da, putem să spunem asta. Opoziția nu are aceste posibilități. Opoziția maghiară este compusă din șapte partide, care merg de la stânga, de la liberali la Jobbik, partid fost extremist. Este o coaliție diversă, nu sunt de acord asupra a aproape nimic, cu excepția faptului că Viktor Orban trebuie să plece.
Cum se spune în România: avem o țară, cum procedăm? Ce facem cu taxele, cu politica socială, cu minoritatea romă? Ce facem cu euro?
Mai e o altă problemă, e o diferență uriașă între resursele administrative și financiare.
Sistemul media din Ungaria este unul în care guvernul are la dispoziție 80 – 90% din spațiu. Opoziția are instrumente limitate, unicul care nu poate fi limitat este cel individual, mobilizarea pe teren, care a fost remarcabilă în octombrie.
Opoziția poate avea o șansă numai dacă merge pe teren și face o campanie masivă, agresivă.
Există acest celebru discurs săptămânal al lui Viktor Orban, la radio. Nu participă la dezbateri, dar are această adresare săptămânală către popor.
E un fel de interviu, cu întrebări prietenoase și Viktor Orban răspunde pe larg, expunând programul pentru săptămâna viitoare, în fiecare vineri dimineață, la radio. Fixează prioritățile.
Controlează povestea, agenda.
Da, pentru asta trebuie și un lider care anticipează pașii adversarului și controlează narațiunea.
Dacă nu se întâmplă ceva extraordinar intern sau internațional, cum e războiul din Ucraina, cred că Fidesz și Orban au toate posibilitățile să câștige alegerile, poate nu cu o supermajoritate.