Președintele american Donald Trump s-a declarat foarte mulțumit de discuțiile purtate cu liderul chinez Xi Jinping în timpul summitului de două zile de la Beijing. În spatele declarațiilor optimiste, însă, rezultatele concrete ale întâlnirii rămân limitate, iar unele dintre afirmațiile lui Trump ridică semne de întrebare privind politica SUA față de Taiwan.
În discuțiile cu jurnaliștii de la bordul Air Force One, în drum spre Washington, Trump a vorbit despre posibile acorduri comerciale și despre cooperarea în domeniul inteligenței artificiale, dar fără detalii clare. În schimb, cea mai sensibilă temă a summitului pare să fi fost Taiwanul, după ce liderul american a sugerat că ar putea reconsidera vânzările de armament către insulă, o cerință veche a Beijingului, arată o analiză Politico.
Promisiuni comerciale fără confirmări
Trump a afirmat că Beijingul va cumpăra soia americană în valoare de „miliarde de dolari” și a anunțat o posibilă vânzare a 200 de avioane Boeing către China. Totuși, autoritățile chineze nu au confirmat niciunul dintre acorduri, iar compania Boeing nu a răspuns solicitărilor de comentarii.
Președintele american a mai spus că el și Xi Jinping au discutat despre „posibilitatea de a lucra împreună pentru stabilirea unor limite de siguranță” în dezvoltarea și utilizarea sistemelor de inteligență artificială.
Summitul, pe care Trump îl prezentase anterior drept un posibil „eveniment monumental”, s-a încheiat fără anunțuri majore. În schimb, relația comercială dintre cele două puteri rămâne într-un echilibru fragil, după războiul comercial izbucnit anul trecut.
„Summitul a produs rezultate modeste, vandabile și atent controlate, ceea ce este cam tot ce poate suporta acum relația SUA-China”, a declarat Craig Singleton, expert în China la Foundation for Defense of Democracies, un think tank american cu orientare conservatoare pe teme de securitate.
Taiwanul, subiectul sensibil al summitului
Deși oficialii Casei Albe susțineau înaintea întâlnirii că Taiwanul nu va fi pe agenda summitului, Trump a confirmat că subiectul a fost discutat pe larg cu Xi Jinping.
Mai mult, liderul american a declarat că ia în calcul o reevaluare a vânzărilor de armament către Taiwan, în condițiile în care SUA furnizează de decenii arme defensive insulei pentru a descuraja o eventuală agresiune chineză. „Voi lua o decizie într-o perioadă destul de scurtă”, a spus Trump, întrebat dacă va continua livrările de arme către Taiwan.
El a adăugat că va discuta și cu „persoana care conduce Taiwanul” - o referire aparentă la președintele taiwanez Lai Ching-te - înainte de a decide.
Trump a mai afirmat că nu se consideră obligat de angajamentele asumate de fostul președinte american Ronald Reagan în 1982, potrivit cărora Washingtonul nu urma să consulte Beijingul în privința armamentului livrat Taiwanului.
„Ce să fac? Să spun «nu vreau să discut despre asta» doar pentru că există un acord semnat în 1982? Nu. Am discutat despre vânzările de arme”, a declarat Trump.
Potrivit președintelui american, Xi Jinping a avertizat că o gestionare greșită a dosarului Taiwanului ar putea duce la „ciocniri și chiar conflicte”, punând în pericol întreaga relație bilaterală.
Trump a amânat până acum aprobarea unor vânzări de armament către Taiwan în valoare de 14 miliarde de dolari, iar aceasta este prima dată când admite public că a discutat direct subiectul cu liderul chinez.
„O negociere efectivă sau o consultare privind ce arme ar putea sau nu ar putea fi vândute Taiwanului ar reprezenta o ruptură față de precedent”, a declarat David Sacks, fost expert politico-militar la reprezentanța diplomatică americană din Taiwan.
Fără progrese pe Iran, fentanyl și Jimmy Lai
În ciuda disponibilității afișate de Trump față de sensibilitățile Chinei privind Taiwanul, Xi Jinping nu a oferit semnale că ar fi dispus să ajute Washingtonul în alte dosare importante.
Casa Albă a transmis după întâlnire că cei doi lideri au convenit că strâmtoarea Ormuz trebuie să rămână deschisă transportului maritim și că nicio țară nu ar trebui să impună „taxe de trecere”. Comunicatul oficial chinez nu a menționat însă acest subiect și s-a limitat la formularea că liderii au discutat „situația din Orientul Mijlociu”.
Trump a spus ulterior că nici nu i-a cerut lui Xi să exercite presiuni asupra Iranului. „Nu am nevoie de favoruri”, a declarat președintele american.
Liderul de la Casa Albă a recunoscut și că nu a obținut concesii importante nici în alte puncte sensibile ale relației cu Beijingul.
Potrivit lui Trump, Xi Jinping a respins acuzațiile privind atacurile cibernetice chineze asupra infrastructurii americane, amintind „despre atacurile pe care noi le-am făcut în China”.
Trump a spus că a ridicat și problema substanțelor chimice chineze folosite de cartelurile mexicane pentru producerea fentanylului, însă fără rezultate concrete.
Totodată, Xi Jinping a refuzat solicitarea lui Trump privind eliberarea activistului pro-democrație din Hong Kong, Jimmy Lai.
Potrivit liderului american, Xi a spus că va analiza „foarte serios” cazul unui pastor închis în China, însă eliberarea lui Jimmy Lai ar fi „mult mai dificilă”.
Un summit „mai degrabă despre simboluri”
Așteptările înaintea summitului erau oricum reduse, iar marile probleme structurale din relația dintre SUA și China - precum subvențiile masive acordate industriei chineze sau extinderea prezenței militare chineze în Indo-Pacific - nu par să fi fost discutate în profunzime.
„A fost din nou un summit mai degrabă despre simboluri decât despre substanță - despre gestionarea problemelor, nu despre rezolvarea lor”, a declarat Rush Doshi, fost director adjunct pentru China și Taiwan în Consiliul Național de Securitate din administrația Biden.
Totuși, oficialii americani sugerează că discuțiile dintre Trump și Xi Jinping vor continua în lunile următoare. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, declara încă din ianuarie că cei doi lideri s-ar putea întâlni de până la patru ori în acest an.
Următoarea întâlnire directă este programată pentru septembrie, când Xi Jinping ar urma să efectueze o vizită de stat la Casa Albă.
G.P.
