- Și în valul 4 de pandemie, tendința de subraportare a deceselor în urma infectării cu Covid-19 a fost prezentă, deși într-o măsură mai mică decât în valul precedent.
- Recordul de decese anterioare se înregistrează în data de 18 noiembrie, când sunt anunțate 76 în afara “intervalului de referință”.
- Cu cât presiunea pe sistemul de sănătate e mai mare, cu atât apar mai multe erori de transmitere a datelor.
O combinație nefericită de fragilitate instituțională, interese politice și complexitatea provocărilor pandemiei a generat neîncrederea populației în autorități, neîncredere care a făcut ravagii în valul 4. Datele greșite cu privire la decese au fost mereu motiv de controverse și au alimentat suspiciunile opiniei publice.
În urmă cu câteva zile, Ben Wedeman, un important reporter CNN, a vizitat România unde a realizat un reportaj pentru postul TV despre impactul dramatic al valului 4 de pandemie asupra țării noastre.
A călătorit de la București la Suceava ca să relateze despre fenomenul antivaccinismului de la noi și numărul mare de decese.
Ce n-a spus Ben Wedeman în emoționantul reportaj a fost faptul că autoritățile din țara noastră, intenționat sau nu, sunt incapabile să numere decesele provocate de pandemie și să facă raportări corecte către instituții naționale, internaționale și opinia publică.
Un proces în curs de finalizare, nefinalizat
În data de 1 noiembrie, atunci când în România s-a înregistrat un record absolut de decese, Guvernul a raportat un 591 de persoane care și-au pierdut viața din cauza infectării cu Covid-19, pentru ca, în zilele următoare, această cifră să se modifice succesiv și să ajungă la 599. Modificările ar putea continua și în zilele următoare, nimic nu e sigur.
În data de 31 iulie 2021, în urma unei întrebări adresate de Spotmedia.ro Ministerului Sănătății, instituția anunța că “procesul de verificare a deceselor este în curs de finalizare”. Dar, după cum se poate observa, acesta continuă și azi.
“În intervalul 17.11.2021 (10:00) – 18.11.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 332 de decese (165 bărbați și 167 femei), din care 76 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus…”, se arată în anunțul Grupului de Comunicare Strategică, o structură a Guvernului României.
În data de 28 mai 2021, în urma unui raport cerut de Ioana Mihăilă (USR), ministrul Sănătății la acea vreme, aceasta decide să ceară direcțiilor de sănătate publică revizuirea tuturor datelor legate de decese asociate infectării cu Covid-19.
În mijlocul unui val pandemic e o tendință accentuată de subraportare a deceselor
În două luni, între 28 mai și 28 iulie, 3.506 decese neraportate au fost descoperite de DSP-uri, după ce au revizuit datele consemnate de spitale și alte instituții.
La acea vreme, eroarea a fost de 11,4% din numărul total al deceselor, confirmând suspiciunile că datele raportate nu sunt corecte.
“Am observat că, atunci când suntem în mijlocul unui val pandemic, există o tendință accentuată a subraportării deceselor”, a declarat Ioana Mihăilă, în exclusivitate, pentru Spotmedia.ro.
“Mi-a fost groază să mă gândesc că poate exista o interferență politică și concluziile pe care le-am tras au fost că, în perioada valurilor, tot ce înseamnă spital Covid este suprasolicitat, fie că vorbim de medici care trebuie să desfășoare și o activitate birocratică, fie de asistente, fie că vorbim de sistemul de suport”, a adăugat fostul ministru, care a decis revizuirea tuturor datelor legate de decese.
De la începutul pandemiei, au fost probleme legate de raportarea datelor, în special cele sensibile, cum ar fi numărul de teste, infectările și decesele.
Acestea s-au făcut pe aplicații diferite, către instituții diferite, au fost validate în mod diferit și interpretate.
Ce înseamnă decesul Covid-19
La început a fost chiar o dezbatere despre ce înseamnă deces Covid.
“Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces, care nu poate fi în relație cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului”, se arată în metodologia stabilită de Institutul Național de Sănătate Publică.
“Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportat ca și cauză a decesului, independent de condițiile medicale pre-existente care se suspectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19”, se precizează în documentul oficial emis de INSP.
Ioana Mihăilă a spus pentru Spotmedia.ro că în perioada cât a fost ministrul Sănătății “a ameliorat procedura de raportare. S-au introdus chei noi de control în sensul că, atunci când un spital raporta un deces către DSP, trebuia să primească o confirmare de la această instituție că s-a primit raportarea”.
DSP și INSP, punctele care pot influența politic raportările
Medicul Ioana Mihăilă a explicat că procedura de raportare a unui deces se face de la spital către direcția de sănătate publică județeană, iar de la DSP către INSP (Institutul Național de Sănătate Publică).
Grupul de Comunicare Strategică anunță în fiecare zi numărul de decese, dar și alte date, care apar în aplicația Coronaforms, realizată de STS.
În această aplicație, datele sunt validate de DSP și INSP.
“Pe lângă introducerea datelor în Coronaforms, spitalele trimit un raport direct către DSP”, a precizat fostul ministru al Sănătății.
“Pentru ca un deces să fie introdus în Coronaforms trebuie să treacă de validarea de la DSP și de cea de la INSP. Acolo sunt punctele care pot fi influențate politic”, a declarat Ioana Mihăilă, pentru Spotmedia.ro.
O altă instituție care publica un număr redus de decese a fost Institutul Național de Statistică.
“… am studiat să vedem de ce INS-ul dă un număr mic de decese. Acolo se consemnează certificatul constatator al decesului. Acest document pleacă de la spital la Biroul de Evidență al Populației, iar de acolo la Institutul Județean de Statistică. În această instituție se face o transcriere într-o aplicație utilizată de INS, care îl trimite la DSP pentru validare”, a explicat Ioana Mihăilă pentru Spotmedia.ro.
“Trecând prin atâția operatori… e posibil ca sistemul să aibă slăbiciuni și să se mai piardă date și acolo. Raportările INS arătau un număr de decese Covid mult mai mic decât mortalitatea în exces înregistrată, care în anul 2020 a fost cu 40.000 mai ridicată față de media ultimilor cinci ani pre-pandemici. Decesele Covid, raportate anul trecut, au fost peste 15.000”, a adăugat fostul ministru al Sănătății.
Cum au revizuit DSP-urile numărul deceselor raportate
“Am scos din Coronaforms toate decesele și am verificat dacă ne-a scăpat ceva”, a declarat Cristina Schipor, directoar la DSP Constanța, într-un interviu acordat Spotmedia.ro, realizat în data de 20 octombrie.
“Datele din Coronaforms le-am comparat cu fișele noastre. La un moment dat, aplicația s-a dezvoltat, iar spitalele au început să introducă date din urmă… Când s-a cerut reverificarea, ne-am dus înapoi și am luat datele din aplicație, săptămână cu săptămână, și le comparam cu cele din fișele noastre. Și, într-adevăr, ne-au scăpat și nouă câteva decese”, a explicat Cristina Schipor.
În realitate, subraportarea deceselor reprezintă un fenomen care arată slăbiciunile instituțiilor din România, breșele birocratice care permit intervenția politicului, dar și complexitatea provocărilor generate de pandemie care au produs mari disfuncționalități sistemului de sănătate.