La Kiev, iarna și-a intrat în drepturi, iar temperaturile au coborât sub zero grade Celsius. Veștile de pe front nu sunt bune, operațiunile din marea ofensivă, începută în vară, s-au transformat într-un conflict de uzură care anunță prelungirea războiului.
Pentru al doilea an consecutiv, ucrainenii vor sărbători Crăciunul la fel ca în Occident, pe 25 decembrie, desprinzându-se de calendarul Iulian, adoptat de Biserica Ortodoxă din Rusia, în care sărbătoarea e pe 7 ianuarie.
Autoritățile și populația nu sunt încă obișnuite cu schimbarea, iar în mai multe administrații locale sunt discuții despre oportunitatea de a împodobi brazi mari de Crăciun în centrul orașelor sau manifestările să fie mai austere.
„Am eliberat 50% din teritoriul nostru, vom înfrânge trupele ruse aflate în Ucraina. Avem un plan de luptă și pentru 2024”, a declarat Rustem Umerov, ministrul Apărării din Ucraina, într-un interviu pentru Fox News.
Dar anul viitor va fi unul complicat atât în SUA, cât și în Europa. Vladimir Putin speră ca Donald Trump să se întoarcă la Casa Albă, pentru ca, apoi, Kremlinul să păstreze teritoriile ocupate și să anunțe victoria.
În Uniunea Europeană vor avea loc alegeri pentru parlamentul comunității, iar susținerea publică pentru Ucraina e în scădere. Eșecul contraofensivei din țara vecină a făcut ca propaganda Moscovei să capete din nou tracțiune pe bătrânul continent, formațiunile de extremă dreapta, care cer reducerea ajutorului către Ucraina, să devină tot mai vocale.
„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest e mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va termina acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung”, a scris profesorul Armand Goșu, expert în politica Rusiei, în cartea sa „Putin împotriva Occidentului”, publicată de Editura Polirom.
Românii înțeleg situația
La începutul săptămânii, un sondaj dat publicității de INSCOP arată poziționarea cetățenilor români față de războiul din țara vecină, care în februarie va împlini doi ani, o perioadă de o lungime greu de prevăzut la începutul conflictului.
34,5% dintre respondenți consideră că, în final, Ucraina va câștiga războiul, iar 32,6% cred că Rusia va ieși învingătoare. 32,9% nu știu în favoarea cui se vor tranșa ostilitățile.
La prima vedere, cifrele sugerează un nivel ridicat de pesimism și de incertitudine în ce privește percepția publicului din țara noastră asupra conflictului sângeros din țara vecină.
Dar trecând de prima impresie, se poate observa că românii evaluează corect situația din Ucraina.
În februarie 2022, atunci când Putin a declanșat invazia, peste 80% dintre ei considerau că tancurile Kremlinului vor defila prin Kiev în cel mult două săptămâni.
După aproape doi ani, doar o treime dintre români mai cred că Rusia va câștiga războiul, cu toate că abia în acest moment trupele Kremlinului se află în situația în care pot întoarce destinul în favoarea lor.
Teama generalilor
„Oficialii militari americani erau încrezători că un atac frontal asupra liniilor rusești era fezabil cu trupele și armele pe care le avea Ucraina la acea dată. Simulările au concluzionat că, în cel mai bun caz, forțele Kievului ar putea ajunge la Marea Azov și ar putea tăia căile de comunicare ale trupelor rusești din sud într-un interval de 60-90 de zile”, se arată într-o investigație publicată de Washington Post.
Dar generalilor ucraineni le-a fost teamă să înceapă contraofensiva în luna aprilie, așa cum le-au sugerat experții americani, susținând că militarii nu sunt suficient de antrenați și mai au nevoie de armament, susțin oficiali americani, consultați de cotidianul citat.
Momentul a fost pierdut, iar întârzierea le-a oferit timpul necesar rușilor să-și construiască sistemul defensiv și să mineze suprafețe întinse de teren.
Rusia, principala amenințare pentru România
Conflictele interne din Ucraina nu mai pot fi ascunse, iar tensiunile dintre președintele Volodimir Zelenski și generalul Valeri Zalujnîi, șeful armatei, aduc o puternică incertitudine în ce privește capacitatea și determinarea Ucrainei de a rezista în fața presiunii lui Vladimir Putin.
În aceste condiții, e remarcabilă rezistența românilor în fața propagandei ruse și a principalilor agenți de influență din țara noastră, printre care parlamentarii George Simion și Diana Șoșoacă.
Având o susținere importantă în rândul opiniei publice, odată cu apropierea alegerilor generale, susținătorii Rusiei ar putea pierde sprijinul electoral din cauza asocierilor pe care le au cu Moscova și a faptului că 56,4% dintre români consideră Rusia ca principalul pericol pentru țara noastră.
A doua „amenințare” este Ungaria, cu doar 8,6%, conform sondajului realizat de INSCOP.
Jumătate dintre cetățenii români consideră că Rusia este responsabilă pentru începerea războiului, mai precis 49,8%. Percepția arată că la nivelul populației generale s-a înțeles mecanismul prin care Putin a declanșat invazia, dar au apărut și semnele unei erodări a susținerii Ucrainei în România - 30,9% dintre respondenți indică SUA, Ucraina, NATO și Uniunea Europeană, responsabile pentru declanșarea conflictului.
Cu toată scăderea sprijinului public pentru cauza Ucrainei, cetățenii români știu cine e vinovatul pentru criză, sunt conștienți de pericolul pe care-l reprezintă Rusia pentru România și rămân într-o mare măsură atașați de valorile Uniunii Europene și NATO.
„E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare”, susține profesorul Armand Goșu în noua sa carte despre Rusia.
„Nu este o competiție, căci aceasta ar presupune reguli și fairplay, ci o luptă pe viață și pe moarte între civilizația occidentală și dușmanii ei. Viitorul României depinde și el de rezultatul acestui război”, a mai scris expertul.
Vești proaste din Ucraina
Ne place sau nu, trebuie să acceptăm faptul că eroismul ucrainenilor nu a fost suficient pentru a-și elibera teritoriul, iar nereușitele de pe front provoacă tensiuni politice majore la Kiev.
Liderii țării vecine se află în fața a două alegeri, susține David Ignatius, editorialistul publicației Washington Post:
- Să accepte pierderea teritoriului controlat de ruși în schimbul garanțiilor de securitate oferite de SUA și NATO, iar țara să-și continue drumul spre integrarea în Uniunea Europeană și în alianța Nord-Atlantică;
- Sau să continue războiul, încercând să găsească soluții pentru a recruta noi militari, o problemă tot mai dificilă, să pregătească noi planuri de luptă și să rezolve problema complicată a aprovizionării cu arme;
Niciuna dintre situații nu e perfectă și nici nu oferă o cale sigură pentru încheierea conflictului.
Nimeni nu poate spune cum va reacționa Putin în situația în care scapă de presiunea războiului, fiind și într-o poziție avantajoasă.
Ce-l va opri să declanșeze o nouă invazie? Ce-l va descuraja să lanseze un nou atac asupra unor state membre NATO sau asupra Moldovei?