Mai mult de jumătate dintre români consideră că Rusia reprezintă un pericol pentru România, în timp ce 8,6% indică Ungaria, iar 8,2% SUA, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda New Strategy Center.
Un sfert dintre respondenţi cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană şi aproape 20% se pronunţă în favoarea ieşirii din NATO.
În cazul unui război în care România ar fi atacată, 50,5% declară că ar lupta să-şi apere ţara, peste 11% s-ar ascunde până trece războiul şi aproape 20% ar emigra.
Peste o treime dintre români consideră că Hamas este responsabil pentru conflictul din Gaza, iar aproape jumătate cred că Rusia e vinovată pentru conflictul din Ucraina.
Legat de războiul din Ucraina, cea mai mare temere se referă la creşterea preţurilor şi a costului vieţii, mai mult de jumătate dintre români se informează despre război de la televizor, iar 1 din 5 români declară că nu urmăreşte evenimentele din Ucraina.
Vinovatul pentru războiul din Gaza
Întrebaţi cine cred că este principalul vinovat de declanşarea conflictului din Gaza, 35.7% dintre respondenţi indică Hamas, 9.6% – SUA, 9% – Israel, 7.1% – ţările arabe, 6.6% – Rusia, iar 4.2% – Iran. 25.7% nu ştiu, iar 2.1% nu răspund la această întrebare.
Vinovatul pentru războiul din Ucraina
49.8% dintre români cred că Rusia este principalul vinovat de declanşarea războiului din Ucraina. 14.6% menţionează SUA, 8.8% Ucraina, 4.6% NATO, iar 2.9% UE. Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 19.4% dintre cei chestionaţi.
Câştigătorul războiului din Ucraina
34.5% dintre respondenţi sunt de părere că Ucraina va câştiga războiul, în timp ce 32.6% cred că Rusia va fi învingătoare, iar 32.9% nu ştiu sau nu răspund.
Soluţii pentru încheierea războiului din Ucraina
64.7% dintre participanţii la sondaj sunt de acord cu afirmaţia ”pentru a se opri războiul, Rusia ar trebui să se retragă şi să returneze Ucrainei teritoriile ocupate”, în timp ce 24.5% sunt de părere că ”pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă anumite concesii Rusiei”. 10.1% din totalul eşantionului nu pot aprecia sau nu ştiu, iar 0.7% nu răspund.
Temeri cu privire la războiul din Ucraina
Rugaţi să indice care este cea mai mare temere privind războiul din Ucraina, 41.6% dintre respondenţi menţionează creşterea preţurilor şi a costului vieţii, 23.9% atacarea de către Rusia a unor ţări membre NATO. 19.5% declară că nu au nicio temere, iar 12.1% sunt îngrijoraţi de creşterea numărului de refugiaţi. 3% nu ştiu sau nu răspund.
Ţara care reprezintă un pericol pentru România
Întrebaţi ce ţară cred că reprezintă un pericol pentru România, 56.4% menţionează Rusia, 8.6% Ungaria, 8.2% SUA, 6.6% China, 4% Ucraina, 0.9% Germania. 15.3% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
21.9% cred că Rusia reprezintă un pericol pentru România în foarte mare măsură, 34.9% în mare măsură, 21.4% în mică măsură, 18% în foarte mică măsură / deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.9%.
Ieşirea din UE și NATO
25.7% dintre respondenţi cred că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană, în timp ce 70.3% se opun unei astfel de idei. 4% dintre cei chestionaţi nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
18.9% dintre respondenţi cred că România ar trebui să iasă din NATO, în timp ce 77.3% împărtăşesc părerea contrarie. 3.8% nu ştiu sau nu răspund.
Cel mai recent Eurobarometru realizat de Parlamentul European arată însă că șapte din zece români (69%) consideră că statutul de membru al Uniunii Europene aduce beneficii României, procentul situându-se în media UE.
Atitudine personală în cazul unui război
În cazul unui război în care Romania ar fi atacată, 50.5% dintre români declară că ar lupta să-şi apere ţara, 11.8% spun că s-ar ascunde până trece războiul, iar 19.4% că ar emigra.
5.6% declară că şi-ar scoate un certificat medical ca să fie inapţi de luptă. 4.7% aleg varianta altceva, iar 8% nu ştiu sau nu răspund.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda New Strategy Center în perioada 6-14 noiembrie 2023. Au fost realizate interviuri prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.