Secrete pentru turul 2. Până când va păstra Marcel Ciolacu tăcerea în legătură cu George Simion?

În luna martie 2024, președintele PSD a anunțat că a văzut dosarele întocmite de Republica Moldova și de Ucraina în urma cărora guvernele celor două state au decis că George Simion, liderul AUR, are interdicție de intrare în cele două țări.

„Am avut acele discuții, mi-au venit documentele, documentele au un regim secret”, a declarat premierul Marcel Ciolacu la vremea respectivă. 

„Am văzut deciziile, atât pe cea a Republicii Moldova, cât și pe cea a Ucrainei, de a menține interdicția în ceea ce-l privește pe domnul George Simion de a intra în Moldova și în Ucraina. Cred că este un semnal suficient de puternic, un om politic să aibă interzis în acest moment de a intra în două țări vecine”, a mai spus Marcel Ciolacu, în data de 18 martie.

De atunci s-a instalat tăcerea, iar acum, cu mai puțin de două săptămâni până la alegeri, Ciolacu și Simion au cele mai mari șanse să ajungă în finala prezidențială.

• Simion și Ciolacu, favoriții cursei pentru Cotroceni: Tensiunile și dilemele campaniei electorale cu două săptămâni înainte de vot

Rămâne un mister cum a reușit Marcel Ciolacu să obțină acces la dosare considerate secrete, dar și nepăsarea Opoziției care nu a făcut mare lucru în această perioadă pentru a se asigura că liderul PSD nu folosește în interes propriu informațiile din dosarele respective.

„Nu îmi cereți să divulg lucruri pe care nu am voie să le spun. E o decizie administrativă întemeiată. Ține inclusiv de unirea României cu Republica Moldova și bănuiesc că România n-a vrut să se unească și cu Ucraina”, a mai adăugat prim-ministrul României la vremea respectivă, adâncind și mai mult misterul care înconjoară controversata carieră politică a lui George Simion.

George Simion face parte din efortul de destabilizare în Republica Moldova, iar Marcel Ciolacu a fost informat

Dorin Recean, prim-ministru Republica Moldova

O acuzație din două surse

În luna aprilie 2023, generalul locotenent Oleksandr Skipalski, fost prim-vicepreședinte al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), a declarat că George Simion, liderul AUR, s-a întâlnit cel puțin o dată cu un rezident al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) în Cernăuți, Ucraina, în anul 2011. 

Skipalski a explicat că un ofițer SBU, serviciul ucrainean de informații, care a activat la Cernăuți în perioada respectivă, a confirmat această întâlnire. 

Aceste afirmații au fost susținute și de Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării din Republica Moldova, care a declarat că, în 2011, George Simion s-a întâlnit la Cernăuți cu un șef al FSB-ului. 

Șalaru a precizat că a primit datele de la directorul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS) de la acea vreme.

Despre posibila colaborare a lui George Simion cu serviciile rusești am mai vorbit și cu alte persoane din România, inclusiv cu unele oficiale, dar reacția acestora a fost zero. Probabil, multora le-a fost frică să se confrunte cu George Simion, să se certe cu acesta

Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării din Republica Moldova, interviu Spotmedia.ro

George Simion a negat în repetate rânduri acuzațiile în legătură cu interdicțiile de intrare în cele două țări aflate sub permanenta amenințare a Rusiei.

Procedura legală de impunere a interdicției de intrare în Ucraina pentru o persoană considerată o amenințare la adresa securității statului:

• Identificarea amenințării: Persoana în cauză trebuie să fie considerată o amenințare reală la adresa securității naționale. Acest lucru poate implica suspiciuni legate de activități subversive, legături cu organizații considerate ostile statului ucrainean sau implicare în acțiuni care pot destabiliza ordinea publică sau suveranitatea țării.

• Investigație și documentare: Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) împreună cu alte agenții de securitate și informații desfășoară o investigație pentru a aduna probe și a documenta activitățile suspecte ale persoanei respective. SBU poate colabora și cu agenții internaționale pentru a verifica orice legături externe.

• Evaluare și recomandare: În baza informațiilor colectate, agențiile de securitate analizează gradul de risc. Dacă se stabilește că persoana reprezintă o amenințare, SBU înaintează o recomandare pentru impunerea unei interdicții. 

• Decizie oficială: În baza recomandării SBU și a altor agenții implicate, Guvernul prin Ministerul de Interne sau Serviciul de Stat pentru Migrație emite o decizie oficială de interdicție de intrare pe teritoriul Ucrainei pentru persoana respectivă. 

• Notificarea și implementarea deciziei: Persoana vizată va fi informată oficial despre interdicția de intrare la un punct de frontieră. Poate afla de interdicție doar atunci când încearcă să intre în Ucraina, iar accesul este respins.

• Reexaminare sau contestare: De obicei, deciziile sunt finale, însă uneori pot fi contestate în instanțe administrative ucrainene, în special dacă persoana consideră că este o eroare sau dacă nu au fost respectate procedurile legale.

O procedură legală asemănătoare s-a desfășurat și în cazul interdicției aplicate de Republica Moldova, cu precizarea că aici aceasta a fost prelungită, iar Simion a contestat-o în instanță și a pierdut procesul.

Cum influențează oamenii politici judecătorii CCR

În luna martie 2024, un alt episod a trezit suspiciuni în rândul opiniei publice. 

Marian Enache, președintele Curții Constituționale, numit de PSD, și Iulia Scântei, judecător CCR, numită de PNL, au fost fotografiați când ieșeau din biroul senatorului PSD Robert Cazanciuc.

Întâlnirea a avut legătură cu procedurile legale prin care social-democrații și liberalii urmau să candideze pe liste comune la alegerile europarlamentare.

Ceea ce a atras atenția însă a fost existența unui canal subteran de comunicare între liderii partidelor și judecătorii CCR.

Presiunea politică exercitată asupra Curții Constituționale s-a văzut și mai bine în data de 5 octombrie, atunci când instituția, cu o majoritate de 5 voturi, a decis interzicerea candidaturii la președinția României a Dianei Șoșoacă „pentru încălcarea condițiilor de eligibilitate prevăzute de Constituție, referitoare la valorile democrației, statul de drept și respectarea Constituției, corelate cu apartenența României la Uniunea Europeană și NATO”.

La vremea respectivă, o sursă politică a declarat pentru Spotmedia.ro că decizia CCR are legătură cu un plan politic al PSD de a-l sprijini pe George Simion să ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale alături de Marcel Ciolacu, liderul PSD.

Conform calculelor făcute de consultanții partidului, respectiva finală era singura care-i oferea șefului social-democrat o cale sigură spre Palatul Cotroceni.

Cu toate că și George Simion a desfășurat activități împotriva „valorilor democrației, a statului de drept și respectarea Constituției”, candidatura sa nu a fost luată în discuție la CCR niciodată, spunându-se că nu a existat nicio plângere împotriva sa.

Deputatul George Simion a așteptat timp de 24 de ore, la punctul de trecere a frontierei Albița-Leușeni, pentru a-i fi autorizat accesul pe teritoriul Republicii Moldova. Deputatului român, care a petrecut noaptea trecută în vama dintre cele două state românești, i s-au alăturat nu mai puțin de 12 parlamentari AUR, care și-au exprimat solidaritatea cu cel căruia i s-a interzis, pentru o perioadă de 5 ani, abuziv și neîntemeiat, intrarea în Republica Moldova

Comunicat AUR, iunie 2021

Marcel Ciolacu se află într-un puternic conflict de interese în urma faptului că din postura de prim-ministru a văzut cele două dosare ale lui George Simion în care acesta e considerat un pericol la adresa siguranței Moldovei și Ucrainei și nu a demarat nicio procedură legală de verificare a liderului AUR și a faptului că nu e un pericol și la adresa siguranței României. 

Conform legislației române și responsabilităților oficiale ale prim-ministrului, atunci când acesta descoperă că un anumit cetățean poate pune în pericol securitatea și siguranța națională, prim-ministrul ar trebui să reacționeze în felul următor:

• Sesizarea Serviciilor Specializate de Securitate: Prim-ministrul trebuie să notifice instituțiile de securitate ale statului, cum ar fi Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE), care au atribuții de a investiga și de a lua măsuri preventive în astfel de cazuri. Aceste instituții vor începe monitorizarea și investigațiile pentru a evalua nivelul de risc.

• Colaborarea cu Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT): Prim-ministrul poate solicita o reuniune a CSAT, unde sunt discutate și aprobate măsurile specifice de securitate națională. Dacă situația este urgentă, măsurile pot fi propuse spre aprobare chiar și prin procedură de urgență.

• Informarea președintelui României: În calitatea sa de membru al CSAT și având un rol coordonator în politica de securitate națională, președintele trebuie informat cu privire la riscurile identificate pentru a coordona reacția la nivel național, dacă situația o impune.

• Cooperarea cu Ministerul Afacerilor Interne și Justiției: Prim-ministrul poate colabora cu Ministerul Afacerilor Interne pentru măsuri de control și ordine publică și cu Ministerul Justiției, dacă este necesară aplicarea unor măsuri juridice pentru restrângerea unor drepturi și libertăți (cum ar fi restricționarea accesului în anumite zone).

• Aplicarea Măsurilor de Securitate Națională: Dacă este necesară restricționarea drepturilor persoanei în cauză, aceste măsuri pot include monitorizare, restricții de circulație, măsuri de control financiar sau alte restricții aprobate de CSAT și confirmate de o instanță judiciară, dacă implică limitări ale drepturilor fundamentale.

• Informarea publicului (dacă este necesar): Prim-ministrul, împreună cu instituțiile relevante, poate informa publicul în măsura în care este necesar pentru siguranța cetățenilor și pentru prevenirea panicii, fără a compromite detaliile anchetei.

Pașii de mai sus sunt structurați astfel încât să respecte atât Constituția României, cât și principiile statului de drept, inclusiv protejarea libertăților și drepturilor fundamentale în cazuri de securitate națională și trebuie făcuți în baza prevederilor legale de mai jos.

Constituția României:

• Articolul 1 alin. (3) și (5): Prevede obligația statului de a apăra securitatea națională, ordinea publică și valorile democratice.

• Articolul 93: Despre măsurile excepționale, inclusiv starea de urgență, în cazuri în care siguranța națională este amenințată.

• Articolul 119: Despre rolul CSAT în asigurarea securității naționale.

Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României:

• Prevede definirea amenințărilor la adresa securității naționale și atribuțiile autorităților competente, inclusiv dreptul serviciilor de securitate de a întreprinde măsuri preventive și de monitorizare în astfel de cazuri.

• Articolul 3 alin. (f) și (g): Definirea clară a amenințărilor la adresa securității naționale și măsurile ce pot fi întreprinse.

Legea nr. 415/2002 privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT):

• Articolul 4: Stabilește atribuțiile CSAT, inclusiv coordonarea acțiunilor de securitate națională, aprobarea măsurilor de prevenire și răspuns la amenințările la adresa siguranței naționale.

• Prim-ministrul este membru al CSAT și poate convoca sesiuni speciale ale Consiliului în caz de urgență.

Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații (SRI):

• SRI are atribuția de a monitoriza și a preveni activitățile care pun în pericol securitatea națională.

• Articolul 8: Prim-ministrul colaborează cu SRI în cazurile care necesită măsuri urgente de securitate națională.

Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne:

• MAI este responsabil de asigurarea ordinii publice și, în cazuri de amenințare la adresa securității naționale, poate interveni la cererea CSAT sau a prim-ministrului.

Codul Penal al României:

• Articolele privind infracțiuni la adresa securității naționale (art. 394 - 412): Prim-ministrul poate notifica autoritățile juridice dacă amenințările se încadrează în fapte penale, care includ activități de spionaj, trădare, complot, acțiuni împotriva ordinii constituționale.

Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative:

• În cazuri excepționale, prim-ministrul poate emite ordonanțe de urgență în condițiile Constituției (art. 115) pentru a gestiona o situație de amenințare la adresa securității naționale.

Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei și a teritoriului pentru apărare:

• Prevede măsuri în cazuri de criză sau pericol național, iar prim-ministrul, împreună cu CSAT, poate dispune măsuri de pregătire sau securizare a resurselor și infrastructurii esențiale.

Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate:

• Prim-ministrul trebuie să se asigure că informațiile de securitate națională sunt protejate, iar dezvăluirea neautorizată a acestora este prevenită prin măsuri specifice.

Cu toate obligațiile legale, Marcel Ciolacu, din postura de prim-ministru, a preferat să nu acționeze, George Simion continuându-și, astfel, marșul spre Palatul Cotroceni, deși două țări aliate ale României îl consideră un pericol.