La două săptămâni de la declarația lui Emmanuel Macron prin care a propus discutarea posibilității trimiterii de trupe din statele europene în ajutorul Ucrainei, a venit și reacția oficială a României.
Klaus Iohannis, care și-a început campania pentru ocuparea poziției de secretar general al NATO, a spus, după ce tema lansată de Macron a creat o importantă dezbatere internațională, că România „nu va trimite combatanți în Ucraina”.
Dar poziția președintelui e mult mai nuanțată decât pare la prima vedere.
Iohannis a folosit cuvântul „combatanți”, adică luptători, ceea ce nu exclude alte tipuri de militari non-combatanți și a mai adăugat că, „dacă există înțelegeri bilaterale între un stat și Ucraina pe orice temă, atunci aceste chestiuni țin strict de înțelegerea bilaterală respectivă”.
În concluzie, în situația în care Franța reușește să creeze o alianță de state occidentale care vor trimite în viitor soldați în Ucraina, țara noastră nu are nicio obiecție.
„Noi sprijinim Ucraina în foarte multe feluri și vom continua așa cum am făcut-o până acum. Am spus-o de multe ori și îmi face plăcere să o repet: România este alături de Ucraina și de ucraineni și vom continua sprijinul nostru atâta timp cât va fi nevoie”, a declarat Klaus Iohannis, marți 12 martie, de la Palatul Cotroceni.
Anunțul șefului statului a reprezentat unul dintre cele mai puternice făcute de oficialii români de la momentul în care Rusia a invadat Ucraina.
Poziția lui Iohannis are o legătură directă cu decizia sa de a candida pentru cea mai înaltă poziție din Alianța Nord-Atlantică.
„… am decis să intru în competiție pentru funcția de Secretar General al NATO”, a anunțat marți, de la Palatul Cotroceni.
„Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de Președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO”, a mai spus Iohannis.
De ce e nevoie de o strategie de intervenție în ajutorul Ucrainei?
Începând cu 2001, România, ca parte a coaliției împotriva terorismului, a avut militari care au luptat vreme de 20 de ani în Afganistan.
Peste 1.300 de combatanți din țara noastră au desfășurat misiuni permanente în această țară. De-a lungul timpului, 27 de militari au murit în acțiune, 131 fiind răniți.
De asemenea, în fiecare an, CSAT aprobă numărul militarilor români care desfășoară acțiuni în străinătate.
Pentru 2024, avem 2.526 de soldați care vor avea misiuni în afara granițelor, sub tutela NATO.
Dezbaterea din jurul propunerii lui Emmanuel Macron e primul pas dintr-o strategie a președintelui francez care și-a propus să destabilizeze Rusia și să creeze premisele unei posibile susțineri cu trupe a Ucrainei.
Chiar și statele care s-au delimitat de anunțul Parisului participă la discuții, iar cetățenii europeni își exprimă poziția pe acest subiect.
În prezent, majoritatea opiniei publice e împotriva trimiterii militarilor statelor europene în Ucraina, dar dezbaterea e importantă, iar atitudinea se poate schimba rapid, dacă situația conflictului se modifică.
Ce va face România în situația în care trupele ruse ajung la Cernăuți, în Ucraina, iar reprezentanții minorității naționale de acolo sunt strămutați, torturați și uciși de trupele ruse?
S-a mai întâmplat de câteva ori la jumătatea secolului trecut.
Ce va face România și care va fi poziția oamenilor în situația în care Rusia cucerește Odesa?
Iar posibilitatea ca forțele Kremlinului să atace Republica Moldova, în cazul în care Ucraina se prăbușește, nu poate fi exclusă.
Sunt cel puțin trei situații care obligă autoritățile din România să ia în calcul eventualitatea de a trimite militari în Ucraina, pentru a descuraja concretizarea unor astfel de scenarii dramatice.
Prezența forțelor NATO în Ucraina nu este de neconceput
Campania lui Emmanuel Macron, deși nepopulară și îngrijorătoare pentru opinia publică, e o încercare de a crea un front de state care-și pot asuma riscuri, dar are ca scop și să-i transmită lui Vladimir Putin mesajul că Europa e hotărâtă să meargă până la capăt, să nu-i ofere posibilitatea de a cuceri Ucraina.
„Prezența forțelor NATO… nu este de neconceput”, a declarat ministrul de Externe polonez, Radosław Sikorski, la sfârșitul săptămânii trecute, spunând că susține inițiativa lui Emmanuel Macron, „pentru că e important să arătăm că președintele rus Vladimir Putin se teme de noi, nu noi ne temem de Putin”.
Ministrul francez de Externe, Stéphane Séjourné, a început un turneu diplomatic, pentru a crea o alianță a statelor europene ce nu exclud ideea de a trimite trupe în Ucraina, în situația în care va fi nevoie.
„Nu este treaba Rusiei să ne spună cum ar trebui să ajutăm Ucraina în următoarele luni sau în următorii ani. Nu este treaba Rusiei să organizeze modul în care ne desfășurăm acțiunile sau să stabilească linii roșii. Sunt decizii pe care le vom lua noi, europenii, împreună”, a declarat șeful diplomației franceze, aflat în Vilnius, Lituania.
Macron și-a atins obiectivele
Deși Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, se opune fățiș proiectului politic lansat de Macron, e de așteptat ca statele din estul Europei, cele mai amenințate de o posibilă extindere a războiului, să susțină propunerea Franței, chiar dacă nu imediat și nici cu prea mult entuziasm.
Din punct de vedere diplomatic, mutarea lui Macron a fost una surprinzătoare, dar care și-a atins obiectivele.
Deși Kremlinul a reacționat rapid cu amenințări la adresa NATO și Europei, în ultimele două săptămâni se observă o iritare la Moscova provocată de faptul că Putin începe să înțeleagă că posibilitatea unei negocieri în urma căreia să rămână cu ce a câștigat a fost scoasă de pe agenda diplomatică a continentului.
Chiar dacă o confruntare directă a militarilor NATO cu cei din Rusia în Ucraina este exclusă pentru următoarea perioadă, se discută tot mai mult despre prezența unor militari necombatanți în țara vecină, care să participe la „operațiunile de deminare și la antrenamentul soldaților ucraineni”, cum a declarat Sébastien Lecornu, ministrul Apărării din Franța.
Iohannis promite că reformează NATO
Din declarația lui Klaus Iohannis reiese că țara noastră nu e împotriva unui astfel de sprijin, iar printr-o adoptare a acestei poziții de mai multe state europene se deschid noi căi de colaborare și ajutorare a Ucrainei.
„Ne aflăm într-un context de securitate în care cred că este momentul ca țara noastră să-și asume o și mai mare responsabilitate în cadrul structurilor de conducere euro-atlantice”, a anunțat Klaus Iohannis.
„Este o aspirație legitimă a unui stat care a cunoscut în ultimele două decenii transformări radicale și care ar putea contribui cu această experiență la conturarea unei noi viziuni asupra modului în care putem răspunde rapid și eficient unei game variate și complexe de provocări și amenințări”, a mai spus președintele României în discursul său de lansare a candidaturii pentru șefia NATO.
„Avem o înțelegere profundă, inclusiv din perspectiva provocărilor istorice cu care s-a confruntat regiunea noastră, asupra actualei situații de securitate, situație dezechilibrată de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Totodată, cred că NATO are nevoie, la rândul său, de o reînnoire a perspectivei asupra misiunii sale”, a mai adăugat Iohannis.