Bucureștii au jucat cartea superiorității față de Sofia, amăgiți de aparența unui colac de salvare aruncat de Olanda, în chestiunea Schengen. După eșec, președintele Klaus Iohannis a încercat să schimbe povestea, însă istoria ne arată că sancționează mereu oportunismul prost dozat.
Olanda admite că România nu poate fi ținută în loc de Bulgaria, cu care a fost la pachet de la integrarea în UE și până la dosarul Schengen, prin urmare, decuplarea este dezirabilă și mai ales conformă cu interesul național, a sunat discursul autorităților române, înainte ca votul din Consiliul JAI să le arate, o dată în plus, că nu poți ieși victorios doar dacă ești gata de orice compromis, așa cum a declarat ministrul Bode înainte de a intra la ședința JAI.
Teza decuplării o susținea și comisarul român pentru Transporturi Adina Vălean, care a declarat, în interviul acordat spotmedia.ro, că ar fi mai bine pentru România să fie evaluată separat, nu la pachet cu Bulgaria, deși deciziile instituțiilor UE arată că ambele țări îndeplinesc toate criteriile tehnice pentru Schengen.
„Atât cât pot să văd, există o diferență de pregătire și de acceptabilitate vizavi de România și Bulgaria. Cu alte cuvinte, România era mai pregătită.
A existat și această dilemă a bunei vecinătăți versus separare. Noi am intrat împreună în Uniunea Europeană, am avut un parcurs de bună vecinătate, similar, în ceea ce privește integrarea europeană.
Bulgaria este însă într-o situație politică instabilă de ceva vreme, care continuă, nici măcar nu se știe dacă vor avea alegeri din nou. Vreau să spun că, în acest moment, mie mi s-a părut evident că acceptabilitatea față de Bulgaria este mai redusă. A influențat poate și acest pachet, România-Bulgaria, faptul că a trebuit să fim văzuți împreună.
Ce avem de făcut în continuare este să continuăm să insistăm, trebuie să pregătim lucrurile un pic mai bine, poate chiar să ajungem la separarea de Bulgaria. Până la urmă, cred că am trecut de la adolescență la maturitate, ca membri ai Uniunii Europene. Şi nu trebuie să fim priviți tot timpul la pachet cu cineva.
Acesta ar putea fi un demers în sine, dar nu vreau să dau sfaturi, pentru că ar fi nedrept să las impresia că aș ști eu mai bine decât cei care se ocupă direct de aceste lucruri. Știu că au fost eforturi diplomatice foarte intense în ultima vreme, începând cu ministrul de Interne Bode, dar și tot Guvernul, până la prim-ministru și președintele.
(...) Dincolo de rapoarte, care sunt de natură tehnică, rămâne conjunctura politică și geopolitică.
Noi știm că nu este corect, de fapt, înțeleg că este chiar ilegal din punct de vedere al legislației europene să nu primești în Schengen țări care au obligația de a intra în Schengen. E un paradox.
Dar aș prefera să fim judecați individual și să ne putem susține cazurile pe persoană proprie”.
Scenariul decuplării României și Bulgariei în dosarul Schengen a fost alimentat de Olanda, care și-a anunțat decizia de a bloca doar intrarea Bulgariei în Schengen, nu și a României, dar votul real a fost împotriva ambelor țări, pentru că, așa cum Mark Rutte știa fără îndoială, dosarul era comun.
Abia după vot, însă, președintele Klaus Iohannis a înțeles că România a pierdut pe mâna oportunismului. Scenariul decuplării de Bulgaria a arătat nu superioritatea României, ci vulnerabilitatea ei în fața compromisului.
„Cea mai bună soluție, și asta este clar pentru toată lumea, este ca România și Bulgaria să primească un vot în același timp, deci să intre împreună în spațiul Schengen”, a spus Iohannis, după întâlnirea cu şefa Parlamentului European Roberta Metsola, la București.
Dacă însă politicienii de la București aleg în continuare discursul belicos și amenință Austria, cu Rareș Bogdan vârf de lance, cei de la Sofia și-au luat revanșa, fără a face prea mult zgomot, ceea ce e mult mai convenabil pentru Bruxelles, prins între criza războiului din Ucraina, criza economică și criza de legitimitate venită dinspre regimurile iliberale. În sală la concertul vienez, lângă cancelarul austriac a stat președintele Bulgariei și ambii și-au anunțat apoi întâlnirea, ceea ce arată că mesajul de negociere este unul oficial, nu unul subînțeles, cum s-au lamentat autoritățile române că ar fi fost sprijinul Austriei pentru România în chestiunea Schengen.
La finalul vizitei la Viena, cei doi au convenit asupra unei vizite a lui Nehammer şi a ministrului său de Interne Gerhard Karner la frontiera bulgară, la 23 ianuarie. După discuţiile avute duminică, cei doi oficiali au dorit „să colaboreze îndeaproape pentru a consolida protecţia frontierelor externe ale UE”, a declarat cancelarul Karl Nehammer.