Reforma lui Iohannis, pro-meditații și pro-corupție

Reforma lui Iohannis, pro-meditații și pro-corupție

Pe cartea de vizită a reformei educației România educată propusă de președintele Klaus Iohannis stă așezarea în primul rând al consultărilor a rectorului unei fabrici de diplome, doamna cunoscută sub numele de “Standford”. Și în aceste condiții nu e de mirare că și proiectul conține măsuri pentru dezvoltarea acestei industrii în felurite moduri.

De exemplu, a fost preluată ideea dnei Ecaterina Andronescu de creare a  colegiilor universitare unde să te poți înscrie fără să fi luat bacalaureatul, pentru a ieși cu diplomă de meserie (exista si acum 18 asemenea colegii cu autorizare provizorie acordată de ARACIP)

De ce nu se numesc școli profesionale, ci colegii, cu trimitere falsă la colegiile americane? De ce sunt organizate în cadrul universităților? Pentru a crea confuzie și, în timp, posibilitatea de a migra între formele de învățământ ale universității respective?

O măsură procorupție de toate felurile este înființarea examenului de admitere în licee. Și nu numai procorupție.

Sistemul actual de evaluare națională din clasa a VIII-a este desigur perfectibil. Un prim pas a fost făcut prin schimbarea tipului de subiecte pe model PISA. Subiectele ar trebui să fie transdisciplinare, pentru a evita obsesia celor două materii dominante, dincolo de care elevii nu prea mai învață decât strict pentru notă.

ADVERTISING

O problemă rămâne componenta de 20% din nota finală a mediilor din ciclul gimnazial. În lipsa unui sistem național de notare, notele din gimnaziu spun mai multe despre permisivitatea profesorilor și despre goana, uneori prin corupție, după note maxime. De aici și alte distorsiuni de mentalitate.

Există și problema corecturii adesea incorectă la examenele naționale care ar putea fi rezolvată printr-o selecție asociată cu o plată într-adevăr stimulativă a profesorilor care fac corectură. În privința corecturii computerizare, dacă nu e test grilă, am rezerve.

Sub nota 5 ar trebui să nu se poată intra în liceu. Ce rost are să duci acolo elevi care iau 1 sau 2, ceea ce înseamnă că după 8 clase nu sunt în stare să facă nici cele 4 operații principale sau să formuleze coerent și corect gramatical câteva idei pe o anumită temă?

În rest, sistemul - perfectibil, repet - nu e greșit. Subiectele unice naționale creează premise egale și riscuri foarte mici de fraudă. Sunt elaborate mai multe variante, la care are acces un număr foarte mic de persoane, și dintre care se extrag două plicuri în dimineața examinării.

Apoi, repartizarea în licee este strict în ordinea notelor. Pentru cine nu știe cum se face acum: după evaluarea națională, fiecare elev completează o listă de opțiuni, de la cel mai dorit liceu în jos, până la plasele de siguranță, care trebuie să fie licee la care s-a intrat în anii trecuți cu note mult mai mici decât a obținut elevul.

Să zicem că elevul din București cu nota finala 9,70  pune pe primul loc “Sava”, apoi “Vianu”, “Coșbuc” etc. Repartizarea coboară din notă în notă, de la 10. La un moment dat ajunge la el. Mai sunt locuri la “Sava”? Nu. Mai sunt la “Vianu”? Nu. Mai sunt la “Coșbuc”? Da. Deci copilul intră la a treia lui opțiune și nimeni cu o notă mai mică decât a lui nu poate să ia vreuna dintre opțiunile lui înaintea lui.

În sistemul propus de marea reformă a dlui Iohannis liceele vor putea să își facă admiterile proprii, cu subiecte făcute de ele. Nu am nicio îndoială că toate cele dorite vor face admitere, pentru că e avantajos să îți faci singur trierea. Aș zice că devine o găină cu ouă de aur pentru profesori.

Cine va face subiectele acelea? Cine va avea acces la ele? Cum va putea fi garantată confidențialitatea lor? Cum va putea fi garantată  secretizarea  corecturii?

În mod evident, profesorii de la liceele respective vor fi asaltați cu cereri de meditații din partea elevilor aspiranți. Vor avea ei acces la subiectele care le vor fi date la admitere copiilor pe care îi meditează? Inevitabil.

Unii dintre ei chiar vor face subiectele, deci nu va fi greu că “întâmplător” să le lucreze la ultima ședință de meditații înainte de examen. Nu mai discut despre semne discrete pe foaia de examen etc.

Măcar la treapta din sistemul anterior subiectele de admitere erau unice la nivel național. Dar atunci care ar mai fi diferență față de evaluare?

Să revenim la elevul de 9,70 în varianta admiterii. El se știe copil bun, va încerca la Sava, la Vianu, nu poate să se înscrie decât la o admitere. Dacă va pica, unde  va ajunge? După evaluarea națională, la un liceu care nu a organizat admitere pentru că nu are cerere, alături de elevi cu mult sub nivelul lui.

Ce se va întâmpla după aceea cu acești elevi? Unii se vor pierde în nivelul scăzut al școlii la care au ajuns. Alții se vor lupta să reziste cu meditații, o industrie care primește aripi și mai mari, că doar dl Iohannis n-o fi uitat cum a reușit să aibă 6 case.

Alții se vor lupta din răsputeri să se transfere după primul an la un liceu bun. Ceea ce va genera o morișcă a spăgilor părinților disperați.

Sau elevul va ținti mai jos de la început, nu va îndrăzni să spere la un liceu de top pentru ca nu cumva să rateze. Nu va ști niciodată dacă putea să intre la liceul visat.

Sigur că și sistemul de repartizare poate fi îmbunătățit. Există mentalitatea că elevii cu note mari se duc obligatoriu la real, ceea ce face ca mulți dintre cei dotați pentru uman să se zbată 4 ani într-un liceu nepotrivit. Dar asta ține în bună măsură de mentalitatea părinților, iar admiterea nu o rezolvă.

Se pot încerca și alte îmbunătățiri, poate o alegere între cele două filiere înainte de evaluare și subiecte naționale în funcție de această opțiune.

În plus, dualitatea admitere cu subiectele și corectura liceelor – evaluare cu subiecte naționale și corecturi încrucișate între școli elimină însăși ideea de evaluare unitară și obiectivă la finalul ciclului de studiu.

Ea ar trebui să fie încununarea evaluărilor anuale de până atunci. Sau îi pui pe cei cu admiterea luată să mai dea și evaluarea națională, care pentru ei nu va avea nicio miză în afara actului de prezență?

Dincolo de aceste schimbări promeditații și procorupție, marele proiect nu ajunge la punctele nevralgice ale educației. Cum atragi în sistemul de educație absolvenții cei mai buni ai facultăților, nu doar pe cei care chiar nu își găsesc altceva de făcut? Cum diminuezi discrepanțele între urban și rural? Cum elimini modelele toxice de fraudă academică despre care am vorbit deja?

Și nu asumă chestiuni cu adevărat impopulare, dar necesare, cum este intrarea la liceu doar peste nota 5 la evaluarea națională.  

Află mai multe despre planurile pentru "România educată" şi adevăratele probleme din Educaţie:

Citește și alte texte semnate de Ioana Ene Dogioiu



În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇