România nu știe încă dacă sprijină SUA în conflictul din Golf, dar americanii au activat la Deveselu codul de amenințare teroristă previzibilă. Nu e vorba de un atac iminent, ci doar de sporirea măsurilor de securitate.
Baza de la Deveselu, unde e amplasat scutul antirachetă, se află în alertă, pe fondul extinderii conflictului din Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, „România nu se confruntă cu o amenințare militară directă”, potrivit Ministerului Apărării Naționale. Totuși, MApN a dat asigurări că „Armata și-a ajustat postura și s-au dispus măsuri de creștere a vigilenței și de pregătire a sistemelor care completează forțele de reacție imediată”.
Statele Unite și Israelul continuă loviturile asupra Iranului care ripostează cu drone și rachete împotriva bazelor americane din zonă. Pe teren, de partea Teheranului au intrat și milițiile șiite libaneze Hezbollah, care au lovit cu drone de fabricație iraniană o bază militară britanică din Cipru și au atacat Israelul din sudul Libanului.
Declarații de susținere a Iranului continuă să vină dinspre aliații săi, China și Rusia le-au cerut statelor din Golful Persic să facă zid împotriva „amestecului străin”. Beijingul se arată mai vocal și mai implicat de partea Teheranului decât Rusia. Ministrul de Externe chinez Wang Yi a discutat cu omologii săi din zonă, dar și cu lideri ai diplomațiilor europene, pledând în favoarea suveranității și securității Iranului.
Într-o convorbire cu ministrul de Externe iranian, Wang i-a spus acestuia că Iranul își poate menține stabilitatea națională și socială, acordând în același timp importanță preocupărilor legitime ale țărilor vecine. Președintele rus Vladimir Putin a vorbit la telefon cu mai mulți șefi de stat din Golf despre „acte neprovocate de agresiune armată împotriva unui stat suveran membru al ONU, cu încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului internațional”, adică ceea ce a făcut și Rusia în Ucraina.
Conflictul din Orientul Mijlociu îl ajută pe Putin
Sprijinul Moscovei pentru Iran, unul dintre aliații săi tradiționali, pare insignifiant, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dimitri Peskov a subliniat că Rusia nu intenționează să trimită arme Iranului. O analiză făcută însă de Carnegie Politika, o publicație cu sediul la Berlin, unde scriu specialiști în politica rusească și experți militari, precizează că există suficiente dovezi că „Moscova furnizează deja Teheranului arme noi, dintre care unele sunt deja în uz”.
Iranul are oricum avioane militare, elicoptere de atac, vehicule blindate trimise din Rusia, iar cele două țări derulează un acord de jumătate de miliard de euro, pe baza căruia Moscova s-a angajat să trimită sisteme portabile de rachete Verba. E greu de crezut că Iranul, cu tot ajutorul militar venit din China și Rusia, va putea face față Statelor Unite și Israelului, dar acest sprijin nu doar că ar putea prelungi războiul, ci l-ar putea chiar extinde spre Europa. Conflictul din Orientul Mijlociu îl ajută pe Vladimir Putin, fiindcă europenii și americanii își vor concentra atenția, banii și armele spre această zonă în defavoarea Ucrainei.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a primit încă niciun răspuns după ce s-a oferit să trimită „cei mai buni operatori de interceptori de drone” în Golf, dacă „liderii din Orientul Mijlociu, care au relații excelente cu rușii, le-ar cere acestora să pună în aplicare un armistițiu de o lună”. Această cerere sugerează situația grea prin care trece Ucraina și teama că războiul din Golful Persic se va prelungi, în vreme ce Rusia continuă să înainteze în teritoriul ucrainean, chiar dacă mai greu decât înainte, fiindcă Elon Musk a blocat folosirea antenelor Starlink pentru Rusia.
Viitorul României se bazează mai mult pe noroc decât pe vreun plan concret
Putin va juca la suprafață în așa fel încât să nu-l supere pe Trump, dar nici să nu-și dezamăgească aliații de pe axa autocraților. Nu e vorba doar despre un limbaj dublu, ci și de acțiuni concrete. Aliații Moscovei consideră că Rusia nu se bate doar cu Ucraina, ci cu NATO, așa că înțeleg limitele ajutorului pentru Teheran.
În același timp, se așteaptă să fie de partea Iranului inclusiv în încercările acestuia de destabilizare a țărilor care susțin SUA și Israelul în conflictul din Golf. Pentru a se proteja de eventualele represalii ale Iranului, de pildă atacuri teroriste sau cibernetice, Germania a anunțat că nu intenționează să participe la acțiuni militare împotriva Iranului, fiindcă guvernul nu are „nici intenția politică, nici capacitățile militare” pentru o astfel de implicare.
România nu s-a decis încă dacă sprijină SUA, dacă urmează exemplul german în speranța, poate, că nu i se va cere ajutorul, sau dacă se asociază cu cele opt state europene din jurul Franței care au acceptat să participe la „descurajarea nucleară avansată” propusă de Paris. Potrivit consilierului prezidențial pentru securitate Marius Lazurca, România doar „monitorizează îndeaproape escaladarea situației din Orientul Mijlociu”. Și de data aceasta, în situația complicată în care conflictele din jur pot degenera în ceva mai mare, viitorul țării se bazează mai mult pe noroc decât pe vreun plan concret, la fel ca în trecut.
Autor: Sabina Fati