- Obiectivele sale sunt refacerea puterii și influenței URSS, încercând să producă destrămarea Uniunii Europene și ruperea NATO.
- Nu și-a imaginat niciodată că armata rusă poate suferi atâtea pierderi într-un conflict cu o țară pe care o considera inferioară.
- La peste 50 de zile de la declanșarea invaziei, Putin caută o soluție pentru a învinge în Ucraina. Teroarea e arma lui preferată.
- Președintele Rusiei e convins că atunci când se află într-o situație dificilă, e obligat să ucidă ca să se salveze.
Au trecut peste 50 de zile de când liderul de la Kremlin a anunțat că forțele armate ruse vor începe o “operațiune specială” în Ucraina.
S-a vorbit mult despre ce l-a determinat pe Putin să declanșeze invazia, dar mai puțin despre ce gândește acum, după aproape două luni de la începutul ei, când a pierdut peste 15.000 de militari, nava amiral a flotei din Marea Neagră, opt generali, sute de tancuri și echipamente militare, iar Rusia e izolată pe plan internațional.
“Milioane de ruși cred că Vladimir Putin este un patriot, un fiu al Rusiei, care a ajuns la vârf datorită talentului și eforturilor sale, iar odată cu el, țara a progresat”, scrie Robert Service, în cartea sa “Iarnă la Kremlin”, tradusă și în România, editura Polirom.
“A ajuns președinte la începutul mileniului și a câștigat al patrulea mandat în 2018. Partidul său, Rusia Unită, are majoritatea în ambele camere ale parlamentului (Consiliul Federației și Duma de Stat). Putin controlează guvernul, serviciile de securitate și armata”, mai scrie Robert Service, profesor britanic de istorie a Rusiei.
Acest control absolut al puterii l-a dus pe fostul agent KGB, care a asistat la prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991, în punctul în care încearcă să refacă influența Moscovei în lume, la nivelul atins după cel de-Al Doilea Război Mondial, să controleze estul Europei și să vulnerabilizeze NATO.
Un autocrat dezorientat
După mai mult de două decenii petrecute la conducerea Rusiei, a ajuns în punctul în care a realizat că nu mai poate controla destinul Ucrainei decât printr-o intervenție militară.
Democrația și apropierea Kievului de Occident au fost două realități inacceptabile pentru liderul de la Kremlin.
Acum, la 50 de zile de la declanșarea invaziei, Vladimir Putin e un autocrat, mai degrabă dezorientat.
Nu și-a imaginat niciodată că marea lui armată poate suferi atâtea pierderi, mai ales după campaniile de succes din Georgia, 2008, Peninsula Crimeea, 2014, sau Siria, 2015.
Putin a considerat că forțele ucrainene nu vor opune rezistență, iar capacitatea lor de luptă e redusă.
Această percepție i-a fost indusă de rapoartele serviciilor de informații care i-au prezentat o situație “înfrumusețată” din cauza corupției sistemului public, în care cei aflați în funcții cheie nu doreau să-l supere pentru a-și păstra pozițiile și privilegiile.
„Avem informații că Putin a fost indus în eroare de conducerea armatei ruse, ceea ce a dus la o tensiune persistentă între președinte și liderii militari”, a declarat Kate Bedingfield, directorul de comunicații la Casa Albă, în urmă cu două săptămâni.
„Credem că Putin este dezinformat de consilierii săi despre cât de prost se comportă armata rusă și despre cât de afectată e economia de sancțiuni, deoarece consilierilor săi le este prea frică să-i spună adevărul”, a mai declarat oficialul american.
„Deci, este din ce în ce mai clar că războiul lui Putin a fost o gafă strategică care a lăsat Rusia mai slabă pe termen lung și din ce în ce mai izolată pe scena mondială”, a concluzionat reprezentanta președintelui SUA.
Ce s-a întâmplat cu Putin de când a aflat că a fost mințit?
Atitudinea lui s-a modificat vizibil. L-a izolat pe ministrul Apărării Serghei Șoigu. A arestat directori ai FSB, a concediat peste 150 de agenți, a numit un șef al operațiunilor militare din Ucraina, în persoana generalului Alexander Dvornikov, 60 de ani, supranumit și “măcelarul din Siria” și a mărit controlul asupra tuturor instituțiilor.
Rezultatul a fost o confruntare a acestuia cu realitatea și încercări repetate de a schimba mersul războiului pentru a găsi o cale “victorioasă” de ieșire.
“Putin este un fost ofițer KGB care s-a maturizat în timpul Războiului Rece. Ofițerii de informații, în special cei care desfășoară operațiuni în teritorii străine, sunt cei care își asumă riscuri, dar nu sunt pariori. Rareori se întâmplă minuni divine în spionaj”, a scris Douglas London, un fost agent CIA, autor al mai multor cărți despre operațiuni de spionaj.
“Încercarea de a face din acest conflict o ciocnire existențială a civilizațiilor nu a fost una emoțională sau comportamentală pentru Putin, având în vedere trecutul său, unul care include o predispoziție de a folosi terorismul ca instrument pentru atingerea scopurilor politice”, a mai subliniat fostul agent, într-o analiză pentru CNN.
Putin a fost mințit, probabil, din comoditate, a crezut minciunile, și-a asumat multe riscuri, dar nu și-a pierdut raționamentul.
Toată această cruzime a bombardamentelor din Ucraina, crimele împotriva civililor, răpirile, deportările din teritoriile cucerite fac parte din strategia de luptă a lui Putin prin care încearcă să-și atingă obiectivele - eliminarea unui regim ales democratic, controlul sudului Ucrainei, blocarea accesului acestei țări la Marea Neagră și Azov, iar în final, preluarea controlului politic asupra Kievului.
Până acum, n-a reușit să-și atingă niciun obiectiv, dar continuă să bombardeze orașe și să elimine civili. Pentru Putin, teroarea este cea mai eficientă armă.
“Adevărul e că, din prima zi de când a devenit președinte al Rusiei, s-a folosit de forța letală pentru a-și elimina inamicii, Vestul prefăcându-se că nu vede nimic în tot acest timp”, a scris jurnalista Heidi Blake, în cartea sa “Din Rusia, cu sânge”, tradusă și în limba română, publicată de editura RAO.
“Politicieni, disidenți, jurnaliști, susținători, dezertori, investigatori și critici au fost împușcați, otrăviți, loviți de mașini, aruncați pe ferestre, bătuți mortal sau aruncați în aer din momentul în care Putin a ajuns la Kremlin, în ultima zi a anului 1991”, a mai scris jurnalista care a documentat o mare parte din crimele liderului rus.
Ceea ce face Putin azi în Ucraina nu este efectul unei tulburări psihice de ultim moment, a impulsivității sau furiei, e modul în care își exercită puterea, o păstrează și o consolidează de peste două decenii.
Măcelul pe care l-a ordonat și de care e responsabil, desfășurat pe teritoriul Ucrainei, nu reprezintă decât o escaladare a violenței ca urmare a creșterii mizei.
Putin e convins că atunci când se află într-o situație dificilă, e obligat să ucidă mai mult ca să se salveze.
Așa a fost educat, așa a supraviețuit până acum, așa a rezistat la putere și a primit susținerea poporului.