Despre crearea alianței electorale PSD-PNL, Blocul democratic sau cum s-ar numi, se discută demult în și între cele două partide.
Faptul că acum a fost lansat și un balon de încercare, pe surse, în presă, pentru a fi evaluate reacțiile în partide și în electorat, arată că discuțiile sunt deja destul de avansate.
Ce e clar?
1.Că intenția celor două partide este să guverneze împreună și după 2024. Au spus-o lideri ai ambelor partide, ultimul chiar secretarul general al PNL, Lucian Bode, duminică seară, la Digi24.
2. Cum ar urma să se poziționeze și motiveze această construcție PSD-PNL? Dacă formarea coaliției de guvernare în 2021 a fost sub imperativul stabilității, urmează imperativul luptei împotriva extremismului.
Cu alte cuvinte, trecem peste orice discordie politică pentru a lupta cu dușmanul comun. Care e real, lucru care se simte cel mai bine la firul ierbii, însă nu este vorba despre extremism, în general nu despre vreo ideologie conturată, ci despre furie, o imensă furie a electoratului, generată de proasta guvernare. Ea este cea care alimentează partide de tip AUR.
Cu antiextremismul trebuie înfrântă și rezistența la această alianță din cele două partide.
De ce și-ar dori conducerile PSD și PNL această alianță?
Pe scurt, pentru a încerca să atenueze erodarea guvernării, care se anunță din ce în ce mai accentuată. În politica, însă, 1+1 nu fac întotdeauna 2.
Adică nu întotdeauna o asemenea alianță ajunge să capitalizeze scorul însumat al partidelor componente, pentru că o parte din electoratele partidelor pot să respingă coaliția și să nu voteze.
Se însumează însă matematic adversitatea față de cele două partide, iar ea mobilizează la vot electorat pentru celelalte partide. De aceea, cuvântul de ordine urmează să fie antiextremismul.
În plus, din motive care vor fi detaliate mai jos, pentru actuala conducere liberală, alianța cu PSD este colacul de supraviețuire politică.
Dar își mai dorește cineva această alianță?
“Eu aş merge şi la Comisia Europeană să avem candidat comun”, spune premierul Ciolacu, fără să nege discuțiile pentru alianță. Pentru cine, oare?
Cel care nășește combinația, la fel ca formula de guvernare din 2021, este, după toate informațiile și aparențele, însuși președintele Iohannis, care țintește o funcție europeană, cea de comisar pentru politică externă, dacă nu cea de președinte al Consiliului European.
Adică o funcție fără muncă excesivă, cu beneficii cât mai mari, cu protocol consistent și multe călătorii. Adică o continuare a vieții comode și egocentrice din cele două mandate de întâi turist al României.
Iar pentru a obține o asemenea funcție trebuie să fie propus de premier, adică de Marcel Ciolacu, și are șanse mai mari dacă susținerea internă este mai largă și transpartinică.
De la intenții la fapte e însă cale lungă și dificilă, începând cu scrutinele pentru care ar funcționa și cu ponderea partidelor pe listele comune.
Așadar, alianță pentru care alegeri?
Și PSD, și PNL subliniază importanța excepțională a europarlamentarelor, care vor seta practic anul electoral. Și este adevărat.
Dar o alianță între socialiști și populari, care să candideze pe liste comune, este foarte greu de conceput. Cele două partide fac parte din cele două familii mari rivale din politica europeană. Ar fi o ciudățenie stranie inclusiv pentru aceste două familii.
Și pentru parlamentare ar fi foarte greu cât timp există câteva teme ireconciliabile, dar foarte importante pentru electoratele celor două partide. De exemplu, cotă unică vs impozit progresiv.
Vedem, ca mostră, ce greu este de articulat programul fiscal de acum. Cam cum se va putea armoniza în aceste condiții un program economic cu care să defileze în campanie ambele partide?
Pentru locale ar putea părea mai simplu, din punct de vedere al programului, însă va fi foarte dificil de stabilit candidații.
Și în ceea ce privește prezidențialele, stabilirea candidatului este extrem de dificilă. Partidul care pierde trebuie să aibă argumente majore de compensare.
O soluție acceptabilă ar fi un independent susținut de amândouă și care să aibă și binecuvântarea lui Klaus Iohannis. Ușor de zis, greu de făcut.
Modul de împărțire a locurilor pe liste este altă problemă
După sondaje? Ale cărui partid? În funcție de rezultatul de la europarlamentare?
Dacă PNL se duce singur pentru PE sau fără a avea deja construcția și împărțeală cu PSD făcute, șocul ar putea să-i măture pe Nicolae Ciucă și Lucian Bode, ceea ce nici lui Marcel Ciolacu nu i-ar conveni, nici pentru actuala guvernare, nici pentru evoluția postelectorală.
Liberalii ar vrea 50-50% la parlamentare, ceea ce PSD nu poate accepta și a avansat 25-75%, ceea ce e dezastruos pentru PNL.
Dar dacă liberalii primesc candidatura comună la prezidențiale pentru Nicolae Ciucă, ar putea lăsa PSD partea leului pe liste, cu program cu tot, ceea ce ar însemnă o majoritate cu care premierul Ciolacu să împărățească 4 ani la pas. Tandemul Nicu&Marcel este tot ce-și poate dori.
Dacă pentru PSD și Marcel Ciolacu, bine negociată, alianța aceasta ar putea însemna puterea totală, pentru PNL ar fi sfârșitul sfârșitului.