Alegătorii din Republica Moldova se îndreaptă duminică spre urne pentru a vota în cadrul unui referendum care va stabili dacă ţara ar trebui să îşi înscrie aspiraţiile europene în Constituţie.
Sondajele actuale indică o majoritate fragilă în favoarea schimbării, dar diverse provocări – inclusiv dezinformarea rusă şi repercusiunile economice ale invaziei la scară largă a Ucrainei – înseamnă că rezultatele sunt departe de a fi sigure.
Aşadar, ar fi posibil ca alegătorii din Moldova să-i surprindă pe cei care le urmăresc referendumul, aşa cum au făcut-o alegătorii britanici în 2016? se întreabă, într-un articol de opinie publicat de POLITICO, Benton Coblentz, membru al Proiectului Truman de Securitate Naţională şi candidat la un master în administraţie publică la Princeton School of Public and International Affairs.
Sondajele arată că puţin peste 50 la sută dintre alegătorii moldoveni sunt în favoarea poziţiei pro-UE. Într-un sondaj recent al Institutului Republican Internaţional, 53 la sută dintre respondenţi au fost în favoarea schimbării, în timp ce un sondaj al ONG-ului moldovean Watchdog.MD a constatat o cotă similară de 52 la sută în favoarea răspunsului „Da”.
Pe măsură ce ziua alegerilor s-a apropiat, indicatorii din sondaje au arătat o majoritate în creştere - precum şi o minoritate redusă care intenţionează să se abţină. Dar incertitudinea rămâne.
Şi, în timp ce alegătorii moldoveni îşi analizează opţiunile pentru viitorul geopolitic pe termen lung al ţării, aceştia se vor pronunţa şi asupra candidaturii la realegere a preşedintelui în exerciţiu, Maia Sandu.
Momentul ales pentru toate acestea nu pare a fi o coincidenţă. În prezent, Sandu conduce cursa prezidenţială, obţinând aproximativ 35% din voturi. Iar conducerea proeuropeană a Moldovei speră probabil că cele două scrutine se vor consolida reciproc, alegătorii motivaţi să voteze pentru UE contribuind la obţinerea unei majorităţi pentru Sandu - şi viceversa.
Nisipuri mișcătoare
Totuşi, această presupusă corelaţie pozitivă este departe de a fi garantată, avertizează expertul. Nemulţumirea populară a fost alimentată de dificultăţile economice provocate de războiul din Ucraina, care au dus la perturbări în lanţul de aprovizionare al Moldovei şi au contribuit la inflaţie - în anumite momente pe parcursul anului 2023, a ajuns la peste 30%.
Având în vedere certitudinea realegerii lui Sandu, alegătorii ar putea considera un vot negativ la referendum drept o modalitate sigură de a-şi exprima nemulţumirea faţă de administraţia sa.
Opoziţia este, de asemenea, bine poziţionată pentru a profita de această nemulţumire. În ciuda discuţiilor despre un candidat unic al opoziţiei, la începutul anului, aproape o duzină de candidaţi şi-au declarat acum intenţia de a candida.
Numărul mare de candidaţi le permite acestora să îşi adapteze mesajele anti-UE şi anti-Sandu în moduri care să atragă diferitele blocuri electorale ale ţării.
De exemplu, în timp ce unii fac apel la un vot negativ în cadrul referendumului, alţii încurajează abţinerea de la vot, sperând că referendumul nu va atinge rata de participare de 33%, prevăzută de Constituţie.
Rusia, marele păpușar
Mai mult, toate aceste eforturi ale opoziţiei sunt conduse cu sprijinul tacit al guvernului lui Vladimir Putin. Moscova nu numai că are puterea de a exercita presiune prin influenţa sa asupra conducerii regiunii separatiste Transnistria, dar sprijină în mod deschis opoziţia din Moldova însăşi.
Chiar luna aceasta, poliţia naţională din Moldova a acuzat Rusia că a sprijinit o încercare de mituire a 130.000 de alegători - deşi presupusul orchestrator al operaţiunii, oligarhul moldovean condamnat Ilan Şor, a negat acuzaţiile.
Dezinformarea alimentată de Rusia a amplificat, de asemenea, temerile cu privire la posibila realegere a lui Sandu, susţinând că aceasta se pregăteşte să implice ţara la război cu Transnistria, care este sprijinită politic de Moscova.
Aceste eforturi de dezinformare s-au concentrat, de asemenea, pe pătarea reputaţiei UE, susţinând că aderarea va răspândi propaganda LGBTQ+ şi va duce la separarea familiilor.
Cu toate acestea, în ciuda sprijinului extern al Rusiei pentru opoziţie, forţele proeuropene din Moldova pregătesc terenul pentru o încununare de succes a campaniei lor. Sandu a promovat în mod activ integrarea în UE, organizând mitinguri ample la Chişinău şi lansându-şi candidatura pentru realegere cu accent pe aspiraţiile UE.
UE și fotbalul
Societatea civilă a ţării a fost, de asemenea, activă. De exemplu, o campanie a Institutului pentru Politică şi Reformă Europeană a difuzat reclame emoţionante în favoarea UE în timpul campionatului european de fotbal, prezentând o împărţire a ecranului pentru a compara viziunile unei vieţi de pace şi de război şi făcând apel la celebrarea celor „79 de ani de pace şi respect pentru viaţă” pe care integrarea europeană i-a adus continentului.
UE însăşi a făcut, de asemenea, o treabă bună în promovarea eficacităţii unei relaţii puternice cu Bruxelles-ul.
După acordarea statutului de candidat în 2022 şi acceptarea oficială a deschiderii negocierilor de aderare în decembrie 2023, Moldova a atins etape importante în procesul său de aderare.
A găzduit,de pildă, summitul Comunităţii Politice Europene din 2023, la care au participat 45 de şefi de stat şi de guvern europeni. Iar semnele proiectelor de lucrări publice finanţate de UE sunt acum vizibile în întreaga ţară, consolidând beneficiile tangibile ale asocierii la UE.
Cu toate acestea, chiar dacă toate aceste eforturi ar eşua, formatul întrebării adresate alegătorilor ar putea ajuta Moldova să evite soarta Marii Britanii.
În Marea Britanie, alegătorii s-au confruntat cu o întrebare amplă privind ieşirea sau rămânerea în UE, în timp ce alegătorii moldoveni sunt întrebaţi în mod specific despre includerea aspiraţiilor UE în Constituţia lor.
Ce ar însemna un eșec la referendum
Astfel, în timp ce un eşec la referendum ar putea pune la îndoială legitimitatea percepută a guvernului, acesta nu ar exclude neapărat Moldova de la un viitor european.
Cu toate acestea, alegerile parlamentare din 2025 - unde partidul lui Sandu se confruntă în prezent cu perspective sumbre - ar deveni cu atât mai importante.
În general, forţele proeuropene din Moldova au reuşit să pună bazele unui rezultat pozitiv la referendumul din acest an, dar nu îşi pot permite să rămână complezente până în al 12-lea ceas.
Iar rezultatele de duminică vor arăta dacă eforturile moldovenilor de a evita „momentul Brexit” vor reuşi, conchide Benton Coblentz.