Pe scurt, PNL se află între două hăuri și pare să se fi aruncat într-unul dintre ele, cel al alianței cu PSD. Spun pare, pentru că decizia nu a fost anunțată oficial.
Efectul alianței cu PSD va fi o și mai gravă fracturare a partidului, antagonizarea unei importante părți din propriul electorat, care se simte pe buna dreptate trădat, și grețoasa postură de a linge unde au scuipat ani de zile.
Pe cartea antiPSD au fost câștigate alegeri, să nu uităm. Cu cartea antiPSD a defilat echipa câștigătoare la congresul de acum nici două luni.
Chiar dacă vor avea premierul, liberalii nu au cum să fie forța dominantă a viitoarei guvernări, cel puțin dintr-un motiv previzibil. Dacă PSD este acum un partid stabil, care își poate crea un alibi digerabil pentru propriul electorat ca să intre la guvernare, PNL rămâne în mijlocul unor războaie. Și cu o parte din propriul electorat, dar mai ales în interiorul partidului.
E clar că Florin Cîțu pierde puterea pe fix rețeta cu care a câștigat-o. Dar cu siguranță nu se va preda ușor, după cum vedem, și este de așteptat să saboteze cât va putea noul executiv pentru ca noul premier să nu creeze ușor o masă critică. Ludovic Orban va lua o halcă, posibil mai mare decât era de anticipat, care va slăbi puterea în fața PSD.
În plus, dacă partea PSD de guvernare nu va avea cine știe ce opoziție în zona proprie de electorat, PNL va fi și sub tirul USR, și sub tirul grupării Orban. Și dacă va avea, foarte probabil, premierul, va deconta cel mai mult guvernarea, indiferent cât de mult o va “calări” în mod real.
Și cât timp PSD va instala la guvernare prima linie, după cum spune Marcel Ciolacu, e greu de crezut că PNL va controla pe cât va deconta.
Va urma cel mai probabil un nou congres PNL, pe fondul rupturilor adânci pe care le arată votul și discuțiile de luni din partid.
Niciodată o decizie de alianță a PNL nu a avut o opoziție internă atât de mare. O treime sunt împotrivă. Și între ei sunt nume grele precum Bolojan și Motreanu. Sunt și lideri de filială care au votat pentru PSD fără a-și consulta organizațiile. Emil Boc și-a pus piciorul în ghips. La vot a fost o șmecherie, spun surse din interior: au supus la vot doar cine este împotrivă, iar pe restul i-au trecut la PENTRU. Acum foarte mulți spun că s-au abținut.
Există o masă critică, ce va reacționa mai devreme sau mai târziu, inclusiv în funcție de felul în care va arăta împărțirea efectivă a guvernării.
Iar congresul previzibil al PNL va fi tot fără un lider natural. Nu că nu ar exista. Ilie Bolojan ar fi cel mai logic președinte PNL, pe orice criteriu posibil. Dar pentru ca Ilie Bolojan să preia partidul ar trebui ca dl Iohannis să lase jocul politic liber, ceea ce nu cred că e dispus.
Dl Ciucă, probabil noua soluție marca Iohannis, nu este un autentic om politic, nu are priză în partid, se va baza tot pe funcția de premier. Sigur că este oricând preferabil lui Florin Cîțu sau Ludovic Orban, dar dincolo de această comparație, dl Ciucă nu este un om politic, cu atât mai puțin un lider politic. Va fi probabil doar noul experiment al talentatului domn Iohannis.
Foarte greu de imaginat cum va funcționa o alianță cu PSD din partea unor lideri precum Ciprian Ciucu, la București, de exemplu. Sunt în PNL și oameni care au făcut cariera politică din antipesedism. Sigur, la nivel rațional, orice colaborare e posibilă, dar electoratul antiPSD este extrem de emoțional, deci va fi greu de convins.
Și negocierea guvernării se anunță foarte dificilă. Începând cu faptul că după plecarea grupului Orban, PSD va putea revendica cele mai multe ministere, în locul parității avansate acum.
În plus, PSD este un partid care știe să negocieze, cunoaște toate funcțiile “până la șefia agenției pentru monitorizarea viermilor de matase cu dungi”, vorba unui lider liberal, și se va lupta până la ultima. Este într-o poziție de forță și își permite să apese pedala cât dorește.
Un moment greu va fi la împărțirea prefecților. PSD va revendica funcția în județele unde e puternic, exact acelea unde sunt organizațiile PNL care s-au opus acestei alianțe și care vor reacționa eventual migrând spre Ludovic Orban. (E bine, USR, ca au fost repolitizați?)
Va fi foarte greu pentru PNL să se redreseze din vria în care a intrat.
Celălalt hău ar fi fost al refacerii coaliției cu USR, în condițiile unei maxime fragilități, ale unei adversități cronice reciproce, ale dependenței totale de voturile controlate de Ludovic Orban și luptei acestuia de a redeveni președinte PNL.
Ar fi fost o soluție cu siguranță mai ușor de digerat pentru o bună parte din electoratul PNL, dar guvernarea vulnerabilă și inevitabil poticnită ar fi continuat să umfle PSD și AUR până la scoruri amețitoare.
În anticamera morții unde se afla, PNL ar trebui să înțeleagă unde a greșit, care sunt cauzele problemei. Cum a ajuns aici?
Pe scurt din motivele pe care le arata Dan Motreanu înainte de congres: PNL a luat tot ce a fost mai rău de ambele partide componente. Iar dependența totală și slugarnică de tătuc, preluată de la PDL, l-a făcut executantul flasc al unor strategii păguboase ale unui împărat gol.
Politica lui Ludovic Orban și apoi a lui Florin Cîțu de promovare a impostorilor și traseiștilor, de cultivare a camarilelor explodează acum în fața PNL. La fel lipsa unor principii clare, a unor obiective strategice, amuțirea liderilor reali. Uriașa eroare și lăcomie din ziua a doua a congresului de a nu lăsa nici măcar o funcție grupării Orban.
PSD nu va ucide PNL, nu are niciun interes politic să creeze un vid pentru o forță care să-i pună probleme. Dacă liberalii nu se vor trezi, vor rămâne cumva pe perfuzii, nici morți, nici vii, irelevanți politic.