Progresul tehnologic înseamnă și progres social? În epoca urii, a știrilor false și a influencerilor, mulți și-au pierdut încrederea. Putem îmbunătăți platformele precum X, TikTok & Co prin reglementări?
Elon Musk a realizat în ianuarie 2025, pe platforma sa X, un interviu cu lidera partidului parțial de extremă dreapta AfD, Alice Weidel. „Vreau să fiu foarte clar: doar AfD poate salva Germania”, a spus el – o intervenție fățișă a unei rețele sociale puternice în campania electorală pentru Bundestag.
În România, candidatul de extremă dreapta Călin Georgescu a câștigat surprinzător în 2024 primul tur al alegerilor prezidențiale: outsiderul politic nu participase la nicio dezbatere TV și nu investise bani în campania sa. Succesul său s-a datorat în mare parte platformei video TikTok – videoclipurile sale au fost extrem de prezente în feed-urile multor români.
Rapid au apărut suspiciuni întemeiate că ar fi fost implicați social bots (conturi automatizate) și trolli (utilizatori reali care acționează contra cost, de obicei, la ordinul unor entități străine sau guvernamentale). Alegerile au fost anulate.
În legătură cu multe alte discuții și teme digitale s-a demonstrat că, prin intermediul boților și al trollilor, opinia publică a fost manipulată în mod deliberat – de exemplu, în cazul Brexit sau al pandemiei de Covid-19.
Poziții extreme și minorități zgomotoase primesc cea mai multă atenție
Ceea ce se întâmplă în mediul digital are, așadar, o influență uriașă asupra formării opiniei publice. Juristul specializat în drept constituțional și în dreptul mass-media, Dieter Dörr, a declarat în cadrul conferinței „Big Tech și democrația digitală: câtă reglementare necesită discursul public?”, organizată de DW și Universitatea din Köln, cât se poate declar că: „Democrația este grav amenințată.”
Desigur, și mass-media de calitate sunt prezente pe platformele digitale. Ele folosesc Instagram, YouTube & Co ca mijloc de distribuire a conținutului.
Dar, în același spațiu, activează și numeroși alți actori. Și nu trebuie să fie neapărat boți sau trolli: multe conturi nu respectă standarde de comunicare, incită la ură, răspândesc informații false sau imagini și videoclipuri manipulate ori generate cu ajutorul inteligenței artificiale.
Algoritmii rețelelor sociale, care decid ce conținut și cui este afișat, recompensează un astfel de comportament. Dörr explică: „Expresiile extreme de opinie, ceea ce atrage atenția și generează vizibilitate, sunt împinse în prim-plan.”
Acest lucru ajută platformele să țină utilizatorii mai mult timp activi și să obțină mai mult profit.
Digital Services Act al UE – o rază de speranță
Pentru mulți oameni, rețelele sociale reprezintă astăzi o sursă importantă, dacă nu chiar unică, de informare.
Politicienii și cercetătorii au recunoscut că această concentrare de putere a platformelor constituie o problemă. Dar se poate face ceva în privința aceasta?
Uniunea Europeană a adoptat în ultimii ani reguli mai stricte privind spațiul digital – în special prin Digital Services Act (DSA). Legea serviciilor digitale, aplicabilă din februarie 2024, obligă marile platforme online și motoare de căutare – precum Amazon, Google, X sau Facebook – la mai multă transparență și la o protecție sporită a utilizatorilor.
Renate Nikolay, director general adjunct al DG CONNECT din cadrul Comisiei Europene, instituția care aplică DSA, afirmă: „Ne ghidăm după trei principii:
1️⃣ Platformele trebuie să evalueze și să reducă riscurile sistemice.
2️⃣ Întărim drepturile utilizatorilor, de exemplu, prin posibilitatea de a depune plângeri.
3️⃣ Cerem transparență în ceea ce privește algoritmii și obligăm platformele să ofere cercetătorilor acces la datele lor.”
Pare un pas major: platformele trebuie să aducă lumină în opacitatea algoritmilor și să ofere utilizatorilor posibilitatea de a dezactiva conținutul sau reclamele personalizate. Algoritmii nu doar că dezavantajează conținuturile moderate și echilibrate, dar creează și așa-numitele bule de filtrare sau camere de rezonanță, în care utilizatorii sunt expuși mai ales la opinii și informații care le confirmă propriile convingeri. Astfel, riscă să alunece într-o spirală a radicalizării.
Vizibilitate dezechilibrată
Algoritmul TikTok este cunoscut pentru capacitatea sa de a adapta rapid și precis feed-ul utilizatorilor. Un studiu recent al Universității Potsdam și al Fundației Bertelsmann a arătat că, în ultima campanie electorală pentru Bundestag, partidele au fost vizibile în mod inegal în feed-urile tinerilor utilizatori.
Videoclipurile provenite de la conturile oficiale ale partidelor de la extremele spectrului politic – în special ale AfD – au fost afișate mai des decât cele ale partidelor de centru.
Astfel, AfD a publicat 21,5% dintre toate videoclipurile partidelor analizate, dar acestea au reprezentat 37,4% dintre videoclipurile apărute efectiv în feed-urile utilizatorilor. În schimb, Uniunea (CDU/CSU) a încărcat 17,1% dintre toate videoclipurile, dar a fost prezentă doar cu 4,9% în feed-uri.
Întrebat despre acest lucru în cadrul conferinței, Tim Klaws de la TikTok a oferit un răspuns evaziv. Totuși, el a afirmat că platformele digitale nu au interesul de a opera într-un mediu plin de dezinformare și populism și că încearcă, cu ajutorul inteligenței artificiale, dar și al angajaților, să reducă numărul știrilor false, al discursurilor de ură etc.
Finlanda arată cum se face educația media
Pe lângă DSA, există și alte reglementări care vizează platformele digitale, cum ar fi Legea europeană a libertății mass-media. Aceasta completează DSA, oferind un statut special mass-media recunoscute pe platformele mari, astfel încât conținuturile lor să fie tratate transparent și să nu fie eliminate fără motiv.
Și, chiar dacă pare un clișeu, dincolo de reglementări este esențial un alt aspect: educația media. Oamenii trebuie să înțeleagă mai bine mediile digitale și să le folosească responsabil. În cele din urmă, ei sunt cei care postează, consumă, distribuie și comentează conținut.
Renate Nikolay subliniază: „Finlanda este un exemplu demn de urmat – avem multe de învățat de acolo.” Într-adevăr, Finlanda are o strategie națională amplă de promovare a competențelor media, care începe încă din grădiniță și îi face pe finlandezi capabili să analizeze critic conținuturile și să recunoască dezinformarea.
În orice caz, doar o combinație a tuturor măsurilor disponibile poate contracara influența și manipularea din mediul online. Chiar și așa, experți precum Dieter Dörr rămân sceptici: „Împotriva acestui tsunami nu se poate face prea mult.”
Pe lângă toate acestea, apar constant noi provocări, precum chatboții bazați pe inteligență artificială, care pot furniza informații false sau părtinitoare.
Colaborare în loc de confruntare
La conferința DW, Renate Nikolay a subliniat în final că Europa nu este „împotriva platformelor”, ci dorește să colaboreze cu acestea pentru „a schimba modelele de afaceri, astfel încât să nu pună în pericol democrația, ci să o sprijine”.
Un exemplu pozitiv de cooperare este scrutinul parlamentar din Republica Moldova din acest an. Înaintea scrutinului, reprezentanți ai UE, autorități moldovene, actori ai societății civile și operatori de platforme precum Google, Meta și TikTok s-au așezat la aceeași masă pentru a combate dezinformarea și a proteja procesul electoral.
Rezultatul pare să fi fost unul de succes: o campanie de dezinformare rusească împotriva partidului proeuropean PAS nu a reușit să influențeze decisiv rezultatul alegerilor.
Ines Eisele