Pace contra teritorii, o idee imperialistă rusă

Pace contra teritorii, o idee imperialistă rusă

Toți cei care se pronunță pentru pace în Ucraina pe ideea cedării de teritorii Rusiei uită sau elimină din discurs câteva lucruri esențiale.

Primul este clar, Rusia este invadatorul, iar Ucraina țara agresată. Dacă accepți ,,soluția” pace contra teritorii, nu faci altceva decât să spui că Ucraina a pierdut războiul. Sau spui că de frica lui Putin războiul nu mai trebuie să continue. Or, situația pe front este alta, Ucraina este în ofensivă și în nord-est, și în sud.

Al doilea lucru pe care domnii Marga, Dîncu sau Năstase nu-l spun înainte de a înainta pe cărarea silogismului dumnealor este că Ucraina este o entitate statală cu granițe recunoscute internațional, inclusiv de către Rusia.

Deci nu suntem în situația în care rușii au ,,dreptul” de a anexa niște pământ, pentru că pe el trăiesc și niște ruși. Nu suntem în situația de a da înapoi filele cărții de istorie ca să vedem care bucată de țară a aparținut cui, cum au sugerat Dughin și Putin – ideea asta nici măcar nu le aparține răspândacilor, e plagiat sadea din propaganda rusă. Suntem în paradigma europeană a recunoașterii granițelor și a nemodificării lor prin forță.

ADVERTISING

Ajungem la al treilea lucru pe care dânșii îl omit, anume că Rusia, invadând Ucraina, a violat toate tratatele internaționale, recurgând la un principiu învechit și incorect - dreptul forței. O fi vrând Putin să schimbe ordinea mondială, dar să înlocuiești niște principii internaționale corecte ce asigură stabilitate pe continentul european cu propriul chef este aberant, lumea nu poate funcționa așa cum dorește dictatorul.

Ca atare, răspândacii ideii pace contra teritorii aruncă la coș tot dreptul internațional. Și, culmea, unii sunt chiar profesori universitari în domeniu.

Singura idee care-i mână în discuție este combinația nocivă dintre perceperea eronată a puterii Rusiei și frica, frica pricinuită de criza gazului și de amenințarea nucleară a lui Putin.

Dar problema gazului rusesc s-a rezolvat cumva, Europa mai importă din Rusia doar 9% din necesar. Iar amenințarea atomică nu ține doar de umorile lui Putin, ci este o chestiune cu mult mai complexă, de situația frontului, de starea societății ruse, de lupta pentru putere de la Kremlin, de poziția statelor BRICS, în speță a Chinei.

Să cedezi numai la auzul discursului nuclear de la Kremlin înainte de a epuiza toate mijloacele diplomatice și militare la îndemână nu este un lucru chiar sănătos.

Ce mai fac răspândacii ideii menționate este să scoată complet Ucraina din ecuația negocierii. După ce îi refuză dreptul de a negocia în funcție de legile proprii și de interesele sale legitime, promotorii ideii pace contra teritorii își arogă dreptul de a trimite la negocieri cu Putin SUA și UE.

N-am auzit că aceste entități să își fi arogat dreptul de a negocia peste Ucraina, cum vor domnii noștri pro-ruși. Iar dacă s-ar ajunge la o masă rotundă cu Ucraina, Rusia, Turcia și SUA, n-am avea cumva parte de defunctul format Minsk, care de la început a vrut să dea Donbasul Rusiei pentru gaz ieftin dat la schimb Germaniei?

Dar să presupunem că s-ar ajunge la o asemenea aberantă negociere. Ce anume s-ar negocia?

Poziția Rusiei e clară, vrea să păstreze Crimeea și regiunile tocmai anexate, Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson, bașca să obțină și neutralitatea Ucrainei. Adică Rusia vrea refacerea sub o altă formă a URSS, nimic altceva, nu mai dorește nici măcar revenirea la situația dinainte de 2014.

Ba va dori și ridicarea sancțiunilor economice, ca să se așeze la masa discuțiilor. Cu alte cuvinte, Rusia vrea ca Occidentul să confirme situația existentă acum și să se retragă la el acasă, lăsând Ucraina la cheremul bunului plac al celor de la Kremlin.

Poziția Turciei pare a fi în extrema cealaltă, cea corectă internațional, care vrea negocieri de pace cu retragerea Rusiei din toate teritoriile ocupate, inclusiv din Crimeea. Erdogan abordează chestiunea de la celălalt capăt al ghemului, adoptă poziția Ucrainei și SUA crezând, sperând că, odată adusă la negocieri, țara agresată va accepta cedări de teritorii.

Ca să se ajungă la un conflict înghețat ar trebui ca Ucraina să-și epuizeze resursele umane sau militare. Sau să nu mai primească ajutor din Occident. Dar în situația aceasta Rusia, dacă ar simți că are cel mai mic avantaj, ar ataca, ca să ajungă să dețină în totalitate cele patru regiuni anexate ilegal.

Apoi, cât de sinceră este Rusia când vorbește despre negocieri de pace?

În mod cert, va folosi negocierile pentru a impune un armistițiu, iar acesta ar fi dăunător Ucrainei din două motive: primul că i-ar opri ofensiva, al doilea - că rușii și-ar repoziționa trupele și și-ar spori aprovizionarea. Ucraina ar pierde, iar rușii și-ar întări pozițiile pe front.

Bombardamentele din ultimele zile, făcute chipurile ca o răzbunare pentru explozia ce a avariat podul de peste strâmtoarea Kerci, dar în mod cert planificate cu mult timp înainte, dovedesc că Rusia nu are deocamdată chef de negocieri.

Rusia așteaptă să treacă iarna ca să vadă dacă lucrurile vor evolua în Europa favorabil pentru ea. Dacă va fi așa, se va azvârli cu și mai multă încrâncenare în luptă, dar, dacă iarna îi va fi defavorabilă, va căuta iar negocieri și armistiții care să-i pună cuceririle la adăpost.

Cu siguranță că Ucrainei nu i-ar conveni un armistițiu acum, când înaintează pe front. Ce nu spun răspândacii ideii putiniste pace contra teritorii este că o atare întreprindere ar folosi numai și numai Rusiei. Atâta vreme cât trupele ucrainene sunt în ofensivă și înaintează, Ucraina nu are de ce accepta sau cere un armistițiu.

Asta nu înseamnă că Biden nu se poate întâlni cu Putin. Deși e cam greu ca un președinte democrat să se așeze să discute cu șeful unui stat ce riscă să fie catalogat de Congresul SUA ca sponsor al terorismului. În mod cert, Biden nu va discuta cu Putin despre cedarea teritoriilor ucrainene, ci mai mult despre răspunsul american la o eventuală folosire a armei atomice tactice de către Rusia.

Ideea pace contra teritorii vânturată public în spațiul românesc este o idee nocivă, care folosește numai Rusiei. Ea pleacă de la premize false ca să ajungă acolo unde vrea Putin, la păstrarea pământurilor cucerite.

Ideea vine, fără tăgadă, din panoplia propagandei ruse altoită pe ideea veche a unora că Rusia mai este încă un monument de putere și nu un elefant cu picioare de lut. Și face mult rău societății noastre dând speranțe că rezolvarea crizei energetice europene ar depinde doar de pacea din Ucraina.

Omițând să spună că o cedare în fața lui Putin va lăsa loc altei posibile cedări. Omițând să spună că odată deschis apetitul rus pentru rapt și invazie în Europa nu va mai fi pace. Pentru că Putin, dacă va obține ceva din Ucraina, va vrea și mai mult din ea, pentru că, fără întreaga Ucraină, imperiul rus nu va fi niciodată întreg.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇