Mesajul rezultatului alegerilor de duminică este limpede și fără echivoc: narativele pro-ruse și structurile de propagandă și corupție nu mai pot domina scena politică moldovenească.
Pentru Europa și partenerii internaționali, victoria confirmă că Republica Moldova poate rezista presiunii externe și că orientarea sa europeană nu este un accident electoral, ci o alegere strategică, conștientă și matură a cetățenilor.
Pentru Rusia, seria de eșecuri consecutive – alegerile parlamentare în 2021, referendumul pentru UE și alegerile prezidențiale din 2024, iar acum și scrutinul parlamentar din 2025 – constituie o confirmare a limitelor influenței sale și a ineficienței tacticilor sale de subminare a rezistenței cetățenilor și instituțiilor moldovenești. În ciuda sumelor enorme cheltuite pentru dezinformare și cumpărare de voturi, provocărilor la secțiile de vot (alerte cu bombă, observatori falși), rezultatul a fost consistent: cetățenii și-au exprimat clar voința pro-europeană.
Planul Rusiei nu a funcționat
Transportul organizat al alegătorilor din Transnistria nu a dat rezultate, iar încercările de mobilizare a votanților din diasporă (un caz de transport organizat spre Belarus) s-au dovedit ineficiente. Încercările de demobilizare a electoratului prin alerte cu bombă la secțiile de vot de peste hotare nu a perturbat semnificat procesul electoral, iar pregătirea de proteste stradale violente a fost cel puțin stopată de către forțele de ordine. În Federația Rusă, de exemplu, au votat doar 4.100 de cetățeni moldoveni, ceea ce arată atât lipsa de interes, cât și eșecul logistic al rețelelor mobilizatoare pro-ruse, în ciuda numărului mare fictiv de înregistrări prealabile și cozilor artificiale.
Sprijinul masiv pro-rus în Găgăuzia a rămas neschimbat, acolo Șor reușește să mai cumpere. Aceste cifre demonstrează că tentativele Rusiei de a influența rezultatul prin diasporă au fost pur și simplu nefuncționale și nu au avut niciun impact semnificativ asupra rezultatelor finale, poate doar 5%. S-a reușit oprirea la timp a proiectelor lui Șor pe față (Moldova Mare, condus de Victoria Furtună, și Inima Moldovei, condus de Irina Vlah), ceea ce a însemnat o lovitură pentru întreaga schemă de corupție politică.
Schemele de corupție electorală și campaniile de promovare online, așa cum au fost scoase la iveală de investigațiile jurnalistice, au influențat probabil succesul Partidului „Democrația Acasă”, care confirmă fenomenul „partidului surpriză” construit pe online (pe modelul Călin Georgescu și POT). În același timp, observatorii falși din diasporă nu au reușit să documenteze niciun caz autentic de fraudă electorală, demonstrând că resursele și eforturile, investite de actori pro-ruși în manipularea scrutinului, au fost ineficiente.
Electoratul pro-rus din nordul țării nu s-a mobilizat semnificativ. În raioane tradițional considerate bastioane pro-ruse, cum sunt Drochia, Soroca sau Fălești, majoritatea alegătorilor au votat pentru PAS, alături de partidele pro-europene, în detrimentul Blocului Patriotic. Moldovenii au taxat dur politicienii pro-ruși ca Igor Dodon pentru asocierea cu politicienii din vechiul sistem, Voronin, Tarlev. Această realitate arată o schimbare structurală în comportamentul electoral din nord, evidențiind o deschidere tot mai mare a populației față de proiectul european și o pierdere progresivă a atractivității mesajelor pro-ruse.
Partidul Nostru, care anterior mobiliza un electorat semnificativ în nord, și-a pierdut puternic sprijinul, iar în diasporă obține rezultate sub așteptări, ceea ce subliniază că nucleul de alegători pro-rus nu mai este suficient de coeziv sau motivat pentru a influența decisiv scrutinul. În același timp, rezultatele din Chișinău reflectă un vot negativ clar față de primarul Ion Ceban, unul dintre liderii Blocului Alternativa, semnalând că electoratul nu răspunde pozitiv la un discurs de ură și nici la asocierea cu politicieni dubioși de genul Mark Tkaciuc (unul dintre autorii planului Kozak) sau Ion Chicu (premierul lui Vlad Plahotniuc).
În ansamblu, aceste evoluții indică două tendințe cheie:
- pe de o parte, incapacitatea Rusiei și a aliaților săi de a mobiliza electoratul pro-rus atât în țară, cât și în diasporă;
- pe de altă parte, consolidarea unei baze pro-europene care, chiar și în raioanele tradițional contestate, își afirmă preferința pentru stabilitate, reforme și integrare europeană.
Victoria PAS la aceste alegeri este una răsunătoare și are mai multe dimensiuni politice de remarcat. În primul rând, scorul obținut la Chișinău, de peste 52%, confirmă consolidarea electoratului urban pro-european și arată că partidul de guvernare reușește să mobilizeze capitala într-un mod constant. Totodată, câștigurile din raioane precum Drochia, Soroca, Fălești și Glodeni indică o pătrundere mai adâncă în teritoriu, acolo unde în mod tradițional votul era mult mai fragmentat sau înclinat spre partidele cu discurs pro-rus.
Această extindere a suportului la nivel național îi oferă PAS-ului legitimitatea de a vorbi nu doar în numele unei părți a societății, ci ca un partid reprezentativ, atât în țară, cât și în diasporă, mai ales având în vedere prezența fără precedent față de orice alt scrutin parlamentar, peste 1,57 milioane de votanți (peste 275 de mii doar în diasporă).
Un al doilea element decisiv este diaspora, care, prin mobilizarea din statele vest-europene, i-a oferit PAS-ului un sprijin comparabil cu marile runde electorale precedente. Cele peste 216 mii de voturi (peste 78%) în afara țării pentru PAS consolidează avantajul pro-european și confirmă faptul că moldovenii din diasporă rămân un actor politic determinant. Moldovenii din diasporă au înregistrat o prezență masivă la vot, iar la secțiile de votare din capitalele europene s-au format cozi, în ciuda dublării numărului de secții, reprezentând 17% din ponderea voturilor totale, cu o reprezentativitate politică în Parlament pe măsură, raportat la numărul populației stabilite în afara țării.
În contrast, participarea extrem de redusă din Federația Rusă, de aproximativ 4.100 de voturi, arată că rețelele mobilizatoare tradiționale din acea zonă nu au funcționat sau că interesul a fost scăzut, ceea ce reduce spațiul de contestare a narativelor pro-ruse, care cereau zeci de secții în urma miilor de persoane înregistrate în prealabil pentru aceste alegeri.
Mai pot contesta pro-rușii acest eșec răsunător?
Această victorie, însă, nu elimină complet riscurile. Opoziția pro-rusă, în principal Blocul Patriotic și structurile apropiate lui Șor, vor încerca, probabil, să conteste legitimitatea scrutinului, mizând pe incidente izolate, pe retorica fraudării și pe atacuri informaționale. Totuși, amploarea rezultatului și diferența clară în favoarea PAS fac dificilă dovedirea unei fraude electorale. În paralel, există pericolul ca în unele zone sensibile să apară tentative de destabilizare, însă acestea ar rămâne mai degrabă locale și simbolice, fără capacitatea de a submina procesul electoral în ansamblu.
Mai mult, dacă forțele pro-ruse doresc să conteste rezultatele, singura cale legală este prin contestații la secții, nu prin manifestații violente în PMAN. Când victoria este atât de clară și de solidă, ce mai ai de contestat după un eșec rușinos? Mai ales că Blocul Patriotic a obținut în total 381 de mii de voturi, nici până la bazinul loc electoral de 400 de mii. Electoratul a demonstrat maturitate politică și reziliență democratică și i-a taxat.
PAS, ai mult de muncă
Din perspectiva guvernării, PAS primește acum un mandat puternic, dar și o responsabilitate sporită. PAS ar face o greșeală dacă ar interpreta acest rezultat drept un cec în alb pentru guvernare. O parte considerabilă a voturilor nu reflectă o adeziune fermă la agenda partidului, ci mai degrabă respingerea alternativelor compromise, corupte sau populiste. Mulți alegători au votat cu frică, alegând opțiunea considerată „cea mai sigură” pentru a menține pacea și orientarea pro-europeană, accelerată de Maia Sandu. Această realitate obligă PAS la o guvernare responsabilă și pragmatică, în care reformele și rezultatele concrete trebuie să devină vizibile rapid, altfel, capitalul electoral acumulat riscă să se erodeze.
Această victorie reduce la tăcere contestatarii pe termen scurt și confirmă că orientarea europeană a Republicii Moldova se bucură de un suport larg și consecvent. Obținerea a 55 de mandate și nu doar 51 este esențială. Majoritatea este suficient de clară pentru a susține un ritm accelerat de lucru, fără a depinde de absențe, ceea ce va fi crucial pentru adoptarea legislației europene. Totuși, succesul de la urne marchează doar începutul unei etape decisive.
Consolidarea guvernării și implementarea reformelor, în special în justiție și administrația publică, vor reprezenta adevăratul test al acestui mandat. Parlamentul următor trebuie să adopte legislația europeană cu ritm și eficiență, votând și 100 de legi pe ședință, cu prezență constantă și efort susținut (fără greșeli!), pentru ca votul cetățenilor să se transforme în rezultate tangibile și vizibile, să se simtă cu adevărat parcursul european.
Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova – Agora.md