Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, urmează să organizeze miercuri, 10 ianuarie, încă un interviu ca să hotărască dacă un procuror pentru al cărui abuz statul român a fost obligat de instanță la o despăgubire de 120 de mii de euro este sau nu potrivit să devină șef al secției de combatere a corupției din DNA.
Mihaiela Moraru Iorga, fost procuror al SIIJ, secția creată de Dragnea pentru anchetarea magistraților, actual procuror al “SIIJ 2” din cadrul PÎCCJ, a fost propusă de ministrul Ghorghiu pentru postul din conducerea DNA.
Avizul Secției de procurori a CSM pentru propunere a fost zdrobitor negativ, cu 5 voturi de respingere și unul singur în favoarea candidatei, al procurorului general Alex Florența.
Conform procedurii legale, după interviu, dna Gorghiu va decide dacă avansează totuși propunerea președintelui României sau o retrage și declanșează o nouă selecție.
Deși dna Gorghiu inundă presa și rețele sociale cu anunțuri, până și despre cana în care își bea cafeaua la minister...
…a dosit anunțul privind acest al doilea interviu în coada unuia postat în septembrie, fără vreo precizare, probabil în speranța că nu îl va vedea nimeni și interviul va trece neobservat cu tot cu întrebările nepuse.
Dar cine este Mihaiela Moraru Iorga, atât de susținută pentru funcția din DNA, atât de șeful acestui parchet, cât și de însuși procurorul general, amândoi proveniți din pepiniera DIICOT?
La DNA, și pe ușa procurorilor, și pe ușa inculpaților
Cel mai cunoscut aspect al carierei dnei Moraru Iorga este conflictul cu procurorul șef DNA de atunci, Laura Codruta Kovesi, care a și revocat-o în 2017 din parchetul anticorupție, revocare anulată ulterior de instanța de contencios administrativ.
Dar dna Moraru Iorga a intrat în DNA și pe ușa infractorilor. A fost anchetată și trimisă în judecată de procurorii DNA în februarie 2018 pentru favorizarea făptuitorului și fals intelectual în formă continuată.
Potrivit relatărilor din presă, rechizitoriul susținea că în perioada 2015 – 2017 procurorul Mihaiela Moraru Iorga ar fi intervenit pentru a îngreuna cercetările și tragerea la răspundere penală a unui inculpat dintr-un dosar DIICOT, mai precis Florian Walter, suspectat că a constituit şi coordonat un grup infracţional organizat de criminalitate economico-financiară.
Concret, dna Mihaiela Moraru Iorga ar fi discutat de mai multe ori informal cu inculpatul urmărit internațional, după care ar fi încercat preluarea nelegală a dosarului.
Judecătoarea Silvia Cerbu a constatat nulitatea rechizitoriului, a majorității probelor administrate și a actelor de urmărire penală. DNA a contestat decizia, însă șeful dnei Moraru Iorga de a SIIJ a retras contestația, așa că soluția a rămas definitivă. Ulterior, dosarul a fost clasat de SIIJ. Florian Walter a decedat în 2019.
Soțul judecătoarei Cerbu, procurorul Viorel Cerbu, este consilierul șefului DNA, Marius Voineag, care o dorește pe dna Moraru Iorga în fruntea secției I, în locul șefului de acum, George Matei.
Zero rechizitorii la SIIJ
Cât timp a stat la SIIJ, între 01.03.2019 și 14.03.2022, „dnei Iorga Moraru i-au fost repartizate spre soluționare 1.456 de dosare penale, dintre care a soluționat 307, nici unul prin rechizitoriu”, se arată într-un răspuns al PÎCCJ pentru SpotMedia.ro. Deci vreme de 3 ani, exclusiv 307 clasări, deși SIIJ avea competența exclusivă pe corupția magistraților.
În fața secției de procurori, dna Moraru Iorga a pus bilanțul lamentabil al SIIJ pe seama presiunii publice excesive și a lipsei unui procuror șef numit al structurii.
Dar la SIIJ dna Moraru Iorga nu a stat chiar degeaba. A comis un abuz împotriva unui copil, constatat mai întâi de ÎCC și, recent, de Tribunalul București.
Abuzul Sorina - statul bun de plată
În 2019, procurorul SIIJ Moraru Iorga a ridicat pașaportul minorei Sorina Săcărin direct de la Serviciul Pașapoarte Dolj, sub pretextul unei suspiciuni de fals, deși documentul încă nu fusese eliberat.
Măsura de restrângere a libertăţii de circulaţie împotriva minorei nu le-a fost comunicată în scris părinților, aceștia nu au avut acces la vreun act procedural (ordonanţă, rezoluţie etc) prin care să fi fost dispusă această măsură, astfel încât să o poată contesta în instanță. Singura comunicare a fost una orală, la ghișeul Serviciului Pașapoarte, cum că documentul a fost ridicat de procuror.
Pașaportul a fost ținut în sertarul dnei Moraru Iorga din 26.06.2019 până în 20.07.2019, timp în care familia nu a putut părăsi România și a fost supusă unei hărțuiri agresive, inclusiv prin acțiunile, toate respinse de instanțe, ale procurorului general interimar Bogdan Licu.
Judecătoarea ÎCCJ Lavinia Lefterache explică în Încheierea nr. 265/ 14 iulie 2020 (aici integral) abuzul procedural: “se constată că dispoziţia procurorului privind predarea sub luare de dovadă a paşaportului minorei Săcărin Sorina (…) nu a fost dispusă în conformitate cu legea și nu a urmărit un scop legitim.”
Mai mult, judecătoarea Lavinia Lefterache demască și minciuna procurorului Moraru Iorga: „Deși s-a dispus reținerea pașaportului minorei Săcărin Sorina, acest document nu se regăsește printre cele puse la dispoziția specialiştilor din cadrul D.G.P.M.B. - Serviciul Criminalistic, în vederea efectuării constatării tehnico-științifice grafice și tehnice, astfel încât reținerea paşaportului și limitarea libertății de circulație nu a fost justificată de nevoia administrării unei probe în procesul penal.”
În concluzie: “În raport de aceste considerente, judecătorul de cameră preliminară constată că prin măsura reținerii pașaportului minorei Săcărin Sorina (document de călătorie necesar minorei pentru a putea părăsi teritoriul României împreună cu părinții săi adoptivi, Săcărin Ramona Elena şi Săcărin Gabriel), i s-a încălcat acesteia dreptul la liberă circulație prevăzut art. 2 paragraful 2 din Protocolul nr. 4 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.”
Întrebată despre cazul Sorina în audierea din Secția de procurori a CSM, dna Moraru Iorga a răspuns: ”Am ridicat pașaportul de la Serviciul Pașapoarte, nu de la titular. Putea fi eliberat alt pașaport”. Niciun fals nu a fost dovedit, iar pașaportul, potrivit Încheierii ÎCCJ, nici nu a fost expertizat.
Gabriel Săcărin, tatăl Sorinei, spune că a cerut atunci un alt pașaport, dar i s-a răspuns că există deja unul valabil.
Abuzul, constatat de ÎCCJ, al dnei Morau Iorga nu a avut urmări nici disciplinare, nici penale, toate
plângerile fiind respinse.
Pe 22.12.2023, însă, Tribunalul București a stabilit că familia Săcărin are dreptul la 120 de mii de euro despăgubiri pentru abuzul comis împotriva Sorinei.
Decizia nu e definitivă, dar având în vedere constatările ÎCCJ și TMB, la CEDO victoria familiei Săcărin ar fi inevitabilă.
Despăgubirea o va plăti statul român care apoi are posibilitatea să se întoarcă împotriva dnei Moraru Iorga, conform art. 269 din Legea 303/2022, în termen de un an de la data plăţii.
Avizul CSM: superficialitate, lipsă de viziune, probleme cu independența procurorului
La audierea secției de procurori CSM dna Moraru Iorga a avut, conform Hotărârii 1510/05.12. 2023, o prestație lamentabilă. Avizul negativ ( aici pe larg) cu o majoritate covârșitoare, 5-1, se bazează pe câteva constatări:
- -deficiențe semnificative atât în cuprinsul proiectului, cât și în modalitatea de prezentare a acestuia;
-proiectul a fost redactat în termeni generali, soluțiile prezentate nu sunt fundamentate pe date concrete, pe care dna procuror nu le-a putut prezenta nici în urma întrebărilor adresate;
-dna procuror nu are o viziune clară asupra strategiei de management propusă, motiv pentru care planul are un caracter superficial; - -nu are o viziune referitoare la cooperare internațională și interinstituțională a DNA cu partenerii europeni și internaționali (din cauza resentimentelor față de dna Kovesi planul de management nu cuprinde nimic despre colaborarea cu EPPO?);
-analiză lipsită de claritate și precizie;
-un mod necorespunzător de înțelegere a controlului ierarhic prin raportare la principiul independenței procurorului (dna Iorga Moraru își anunță deja obediența politică?); - -nu are o viziune de ansamblu asupra activității Secției de combatere a corupției, nu cunoaște realitățile existente la nivelul acesteia, nu poate indica soluții concrete, realiste și punctuale.
Adecvarea procurorului vulnerabil
Rămâne de văzut dacă în interviul de pe 10 ianuarie dna ministru Gorghiu se va arăta interesată de toate aceste aspecte și dacă va socoti că un procuror cu o asemenea mapă profesională este adecvat pentru o funcție de conducere în DNA.
Desigur, e o discuție și despre accepțiunea adecvării, în funcție de așteptările celor care o doresc pe dna Moraru Iorga în conducerea DNA, inclusiv, frenetic chiar, luju.ro.
Un procuror care știe că statul, reprezentat de puterea politică, îi va putea imputa despăgubirile pentru un abuz profesional, este vulnerabil, deci poate fi extrem de obedient și doritor să nu supere în niciun fel puterea. Deja, înțelegem din avizul CSM, dna Iorga Moraru are unele dificultăți când vine vorba despre independența procurorului.
După cum puterea politică se poate dovedi foarte generoasă când e mulțumită. Coincidență sau nu, susținătorul dnei Iorga, procurorul șef DNA, Marius Voineag, a ajuns în această funcție după ce a blocat prin deschiderea unui dosar la PÎCCJ verificarea tezei de doctorat a lui Nicolae Ciucă, suspectată de plagiat.
Desigur, dacă va insista cu propunerea, dna Gorghiu se poate aștepta ca la nivel european să se afle rapid, poate chiar de la cea mai autorizată voce românească în materie, pe mâna cui a dat anticorupția din România. Țară care încă mai are de negociat și convins pentru Schengen, dar și pentru mecanismul "Rule of Law" de care depind fondurile europene.
Drept la replică
Dna procuror Mihaiela Moraru Iorga a trimis următorul drept la replică:
„1. Având în vedere că nu am fost parte în procesul având ca obiect despăgubirile la care ați făcut referire în cuprinsul articolului, în vederea respectării dreptului la replică, vă solicit să îmi puneți la dispoziție hotărârea ce stabilește legătura între o faptă culpabila a mea și despăgubirile acordate familiei Săcărin, respectiv hotărârea Tribunalului București.
2. Referitor la presupusele discuții cu inculpatul Walter Florian la care ați făcut referire în cuprinsul articolului, vă aduc la cunoștință că au fost purtate în cadrul procesual oferit de cele trei dosare penale pe care le aveam în lucru la acel moment, în baza unor mandate de supraveghere tehnică, iar afirmațiile procurorilor de caz și ale procurorilor ierarhici ce au confirmat rechizitoriul și care au refuzat să comunice organelor judiciare informații corecte cu privire la aceste aspecte constituie un veritabil fals intelectual și un act de represiune nedreaptă cu privire la care sper ca organele abilitate să se sesizeze din oficiu chiar pe această cale”.
Precizăm că i-am pus la dispoziție dnei procuror acțiunea familiei Săcărin admisă de Tribunalul București. Dovada admiterii se găsește pe portalul instanțelor şi o puteţi regăsi AICI