În prima sa declarație publică (neinspirat cel care i-a recomandat să apară cu masca pe figură, dar asta e o altă discuție), dna ministru al Educației a făcut evident faptul că misiunea urgentă a domniei sale este să scoată proiectele Legilor Educației din gardul în care le-au băgat ministrul Cîmpeanu și camarila sa.
Dacă va pune în locul lor niște prevederi corecte și cu adevărat reformatoare rămâne de văzut. Optimismul nu poate fi la cote înalte având în vedere că dna Deca a coordonat mediocrul proiect „România educataă (formulez aici opinia puținilor autentici specialiști în domeniu).
Dar începutul mandatului este un ghiocel firav de speranță, pentru că dna Deca a pus niște accente importante.
1.A invocat predictibilitatea ca principiu de funcționare a Educației. Dna ministru pare așadar conștientă că, oricare ar fi modificările, ele nu trebuie puse în practică pe picior, bulversând elevi, părinți, profesori, inducând psihoze și o și mai mare aversiune față de școală.
Deci este de salutat că, oricare vor fi până la urmă modificările privind admiterea în licee, se vor aplica de la prima generație care va începe gimnaziul după intrarea în vigoare a noii legi.
Deși dna Deca nu a precizat, pentru identitate de rațiune, regula ar trebui să se aplice și pentru noul bacalauareat.
2.Este probabil primul ministru al Educației pe care îl aud spunând, cel puțin în ultimii ani, că tratează ca aspect esențial „bucuria elevului și a studentului de a merge la școală”.
Dacă, într-adevăr, a înțeles că de acolo pleacă totul și vrea să facă școala interesantă și atractivă pentru elev, saltul de viziune ar fi spectaculos și ar putea constitui premisa unor schimbări de fond.
3.Se arată deschisă la rediscutarea proiectelor Legilor Educației cu specialiștii, adică ceea ce îi cereau 100 de intelectuali de marcă ministrului Cîmpeanu și primeau răspunsul că ei nu sunt decât reprezentanții unor grupuri de interese.
4.Se arată dispusă să renunțe la aberația de bacalaureat gândită de ministrul Cîmpeanu, examen unic indiferent de profil și la nivelul cel mai scăzut.
Dacă va face consultările pe această temă în mod corect, cred că va fi imposibil să găsească argumente pentru menținerea acestei formule inepte.
5.Chiar dacă nu renunță la ideea unei examen separat de admitere în colegiile naționale, dna Deca pune două tușe importante.
a.Că el trebuie să țină cont de nevoia de echitate, deci nu o soluție care favorizează copiii din urban, cu bani mulți care își vor putea permite meditații cu profesorii din colegiul vizat.
b.Selecția ar urma să fie în funcție de profil. Sigur că deocamdată formularea este extrem de vagă, dar din ea ar putea ieși un lucru chiar bun.
Dacă elaborezi subiecte adecvate la evaluarea națională - și aceasta ar trebui să fie o mare grijă a dnei ministru încă de mâine pentru examenul de vara viitoare - nu mai ai nevoie de încă o selecție la română și matematică.
Utilă, într-adevăr, și nu doar pentru colegiile naționale, ci pentru toate liceele, ar fi o selecție a pregătirii și aptitudinilor copilului pentru profilul pe care îl dorește.
Se întâmplă foarte des ca un copil conștiincios, apt să ia notă mare la evaluare, să fie împins de părinți sau de curentul general spre un profil care nu i se potrivește. De exemplu, la informatică, deși nu are nicio aplecare către ea.
Sau invers, și cunosc cazuri, un copil excepțional la informatică nu ia notă mare la română și nu intră la un liceu care să îi dezvolte aptitudinile.
Sau copiii care nu nici o treabă cu filologia ajung într-o clasă de filo pentru ca să prindă totuși un liceu bun sau chiar liceul unde nu au prins loc la mate-info, sperând să se transfere mai ușor.
Selecția pe profil pentru toți copiii, nu doar pentru cei de la colegii, printr-o probă standardizată la nivel național, cu subiecte elaborate la nivel de minister pe profile, măcar opțională, pentru cei care țintesc liceele bune, ar fi un real câștig, pentru că ar introduce în criteriile de admitere și aptitudinile copilului.
6.Spre deosebire de predecesorul său de tristă amintire, dna Deca nu consideră că experiența școlii online a fost cu totul nefericită. Au existat și schimbări de paradigmă care merită nu doar păstrate, ci și dezvoltate.
Dna Deca analizează ideea de a utiliza mijloacele digitale unde e posibil. Adică exact ce tot spunea fostul ministru Miclea degeaba până acum - învățământ cu adevărat hibrid.
Dna ministru Deca a arătat, așadar, că pleacă de la câteva principii corecte, ceea ce e o premisă nesperată. Ce va face cu ele, cât va reuși să se impună, ce va închega în timpul totuși scurt pe care și l-a acordat pentru adoptarea legilor – finalul lui octombrie, rămâne de văzut. Am menționat mai sus și care sunt rezervele.
Dar într-o iarnă aparent infinită, un ghiocel de speranță nu e de ignorat.