Pe măsură ce Guvernul cedează presiunii electorale a acestui an, nota de plată postelectorală crește și transformă 2025 într-o încercare comparabilă, după unii analiști, cu 2010, un alt an care a impus corecții severe după dezmățul din 2008 și 2009.
Ca să marcheze electoral, Guvernul introduce distorsiuni în economie, toate stimulând aversiunea față de profit, în mod real motivația dezvoltării.
Fantomele comuniste – speculă și mercurial
Mai întâi, a fost agitarea fantomei speculantului care ar crește prețurile nejustificat și ar stabili un adaos nejustificat de mare. Nimeni nu a reușit să explice cum se măsoară un adaos justificat, în ce constă specula într-o economie liberă? Care e prețul justificat, cine îl stabilește? În comunism răspunsul era simplu: mercurialul. Și el era unul dintre motivele penuriei de atunci.
A urmat plafonarea prețului unor produse de bază, care nu a avut cine știe ce rezultate benefice, indiferent de mesajele triumfaliste de la Palatul Victoria.
Convenită inițial pe termen scurt, ea s-a cronicizat și retailerii au luat măsuri în consecință. Cel mai banal a fost efectul saltelei de apă. Obligați să plafoneze adaosul comercial într-o parte, cu efectul scăderii prețului cu 8-23%, după cum susține ministrul Agriculturii, la câteva produse, l-au crescut în altă parte. Au scăzut prețul laptelui și făinii, l-au crescut la detergenți.
Cum vor distruge micii producători români
Acum vor să lovească populist cu o măsură și mai extinsă: plafonarea la 20% a adaosului comercial la toate alimentele românești. Deși ministrul Agriculturii ne anunță că decizia e deja practic luată și textul ordonanței aproape finalizat, procesatorii și retailerii vor fi chemați la consultări abia pe 11, respectiv 12 iunie. Greu de înțeles de ce îi mai cheamă.
Din start, noțiunea de produs românesc este dificil de definit. Spune dl ministru că prin produse romanești înțelege produse procesate în România, deci chiar dacă sunt din ingrediente 100% din import.
„Măsură este o aberație și încalcă legile economice. Marea majoritate a produselor prelucrate în România, lactate și mezeluri, vin cu mărfuri din import, care au alt adaos. Cum calculezi?”, spune pentru spotmedia.ro prof. univ. dr Mircea Coșea.
Nu avem niciun indiciu că ministerul ar fi făcut un studiu de impact al măsurii, cu mult mai extinsă decât cea care a vizat până acum câteva produse alimentare de bază.
Ce se poate întâmpla au explicat mai toate asociațiile din domeniu, în presă, pentru că încă nu au fost consultate oficial, dar și economiștii.
În primul rând, desigur, accentuarea efectului saltelei de apă, deci scumpiri substanțiale ale altor produse.
Efectul asupra inflației, spune prof. univ. dr. Bogdan Glăvan pentru spotmedia.ro, „va fi zero. Inflația își va urma cursul ușor descendent oricum, însă Guvernul va pune scăderea inflației pe seama acestei măsuri, mai ales dacă o legiferează rapid, înaintea sezonului de vară, când alimentele proaspete se ieftinesc oricum. Exact la fel s-a întâmplat și anul trecut“.
Apoi, produsele românești ar putea să devină din ce în ce mai rare pe rafturile magazinelor – temuta delistare.
„Hipermarketurile vor deveni mai reticente să listeze produse românești noi, fabricate de mici producători, care le aduc oricum vânzări mici.
Astfel, legea servește marilor producători români, protejându-i de concurența micilor producători tot români. Nu are nicio treabă cu importurile, aici este evident că legea în sine are un efect de stimulare a importurilor”.
Înțelegem că ministerul vrea să aplice sancțiuni pentru delistări. E o naivitate. Retalierul care nu vrea un produs pe raftul lui are o mulțime de metode să-l saboteze până când îl elimină. După cum cantitățile contractate din fiecare produs sunt strict la latitudinea fiecărui comerciant. Și cum îl vei obliga să introducă produse românești noi?
Deci, după cum atrage atenția prof. Coșea, unele produse s-ar putea să dispară. „Nu se poate să impui unui hypermaket cu capital străin o măsură pe termen nelimitat de reducere a profitului. El nu va mai vinde aceste mărfuri”.
Deci în loc să fie ajutați, producătorii români, mai ales cei mai mici, ar putea fi, dimpotrivă dezavantajați.
„Vor fi tot felul de efecte pe termen mediu care nu pot fi oprite. Profitul nu poate să fie mărginit, pentru că așa vrea cineva. Aceasta este economia de piață, adaosul este, până la urmă, inclus în profit, ori va fi redistribuit pe alte produse, ori la anumite produse se va renunța ”, conchide prof. Coșea.
Lecția lui Margaret Thatcher
Niciunde soluția mercurialului nu a dat rezultate. A încercat și Ungaria, iar efectul a fost o inflație amețitoare, penurie și parcările hypermketurilor românești din zona graniței pline cu mașini din Ungaria venite la noi să-și facă aprovizionarea.
„If you try to buck the markets, the markets will buck you”, spunea fostul premier britanic Margaret Thatcher. Adică, dacă încerci să învingi economia de piață, te va învinge ea pe tine. Este exact ceea ce se pregătește să facă Guvernul Ciolacu.
Întotdeauna piața va reacționa la măsurile aberante, pentru că legile ei sunt precum legea gravitației. Mărul cade tot de sus în jos, indiferent câte ordonanțe de urgență ar da un guvern pentru a inversa direcția.
Ceea ce oamenii ar trebui să înțeleagă, oricât de tentante li s-ar părea măsurile de plafonare și oricât de mult li s-ar fi cântat refrenul prețului nejustificat, este că într-o economie liberă prețul este la întâlnirea dintre cerere și ofertă. Orice intervenție generează distorsiuni pe care tot cetățeanul le decontează până la urmă cu asupra de măsură.
Iar inflația este generată întotdeauna de Guvern, care are numai de câștigat din ea.