În general, o rată a inflației ridicată are efecte negative asupra economiei și societății prin scăderea puterii de cumpărare a veniturilor, descurajarea economisirii, reducerea investițiilor, creșterea costurilor de producție, însă sunt anumiți actori economici care beneficiază de o rată de inflație ridicată.
Dintre acești actori economici de departe se remarcă: guvernele, debitorii, proprietarii de active reale și producătorii de mărfuri, investitorii în acțiuni precum și în anumite condiții exportatorii.
Însă, dacă ne uităm la episodul de majorare a ratei inflației care a început în anul 2022 și la determinanţii creșterii prețurilor, de departe, Guvernul este cel mai mare câștigător din creșterea generalizată a prețurilor: Din cele 61 de miliarde de lei creștere a veniturilor bugetare în 2023, un total de 45 de miliarde au venit doar din creșterea prețurilor.
1. Cazul Energiei: + 40 mld. în 2022
Să luăm de exemplu cazul energiei – unul din actorii importanți ai inflației – și vedem ce și cum a câștigat statul din prețurile care au pus presiune și pe industrii, și pe consumatori:
În aprilie 2022, Guvernul român, prin ordonanță de urgență, a introdus scheme de plafonare, valabile până în aprilie 2023, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru cei non-casnici a prețurilor gazului și energiei electrice.
Apoi, în luna septembrie, Guvernul a emis o nouă ordonanță de urgență prin care sunt prelungite schemele de compensare până în luna august 2023, însă acestea sunt diminuate.
Însă, pe lângă plafonările de prețuri, Guvernul a introdus și taxe suplimentare companiilor din sectorul energetic, taxe aplicabile „profitului suplimentar” cauzat de majorarea prețului energiei.
Mai mult, cum prețul energiei s-a majorat, cota de TVA aplicabilă acestor prețuri a rămas neschimbată, iar cum s-a aplicat unei baze mai mari, a generat venituri suplimentare la bugetul de stat.
De asemenea, statul este acționar majoritar sau minoritar la cele mai importante companii producătoare de energie din România: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, OMV Petrom. Aceste companii au înregistrat în anul 2022 niveluri record de profitabilitate, iar o mare parte din aceste profituri au fost plătite ca divedende către acționari, Guvernul fiind principalul beneficiar.
Conform estimărilor din industria de profil, veniturile suplimentare la bugetul de stat din cele 3 surse de venit (TVA, supra-taxare, dividende) au fost de peste 40 miliarde lei. Însă din aceste fonduri au fost suportate plafonările de prețuri, aplicate în special consumatorilor individuali. Dar acestea au avut o valoare inferioară veniturilor. Mai mult, aceste compensări au fost plătite de către Guvern cu întârziere, scopul fiind încadrarea în deficitul bugetar cash în ținta stabilităa.
Astfel, conform datelor privind execuția bugetară pentru anul 2022, față de anul 2021, veniturile din impozitul pe profit au crescut cu 33%, alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital au crescut cu 17.3%, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii s-au majorat cu 250%.
Însă, în anul 2023, prețurile energiei au scăzut la valorile anterioare războluiui declanșat de Rusia în Ucraina. Prin urmare, veniturile la bugetul de stat din sectorul energetic s-au diminuat. Prețurile au înregistrat scăderi pentru gazul metan, energie electrică și combustibil.
De aici rezultă încasări mai mici din TVA, profituri semnificativ mai reduse ale companiilor din sectorul energetic, ceea ce se traduce atât în taxe pe profit mai mici, taxe pe profitul suplimentar semnificativ mai mici, precum și dividende semnificativ mai reduse primite de Guvern de la companiile la care este acționar.
De aici și nevoia Guvernului de venituri suplimentare și implicit episodul de majorare a fiscalității.
În aceste condiții: veniturile din impozitul pe profit au crescut doar cu 9.2%, alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital au crescut cu 15%, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au scăzut cu aproape 11%.
2. Cazul TVA
O altă sursă de venituri suplimentare la bugetul de stat sunt încasările din TVA. Când prețurile cresc, cum cota de TVA se aplică unei valori mai mari, rezultă încasări mai mari din TVA la bugetul de stat.
Cum rata inflației a atins, în anul 2022 valoarea de 16,4%, practic această rată a inflației s-a translatat într-o creștere echivalentă suplimentară a încasărilor din TVA.
Practic, atunci când cota de TVA nu se modifică, încasările din TVA tind să crească cu creșterea economică reală la care se adaugă rată inflației.
Astfel, conform execuției bugetare pentru anul 2022, încasările din TVA s-au majorat în 2022 față de 2021 cu 18,6%. Din această creștere peste 16% se datorează exclusiv creșterii ratei inflației.
Însă în anul 2023 rată inflației s-a redus substanțial, la 6.6%. În consecință, și veniturile din TVA au crescut cu aproape 11%.
3. Taxarea și impozitarea salariilor: +20%
Un alt mod în care Guvernul câştigă din inflație sunt impozitele și taxele pe salarii. Evoluția salariilor este influențată de raportul dintre cererea și oferta pe piață muncii, evoluția productivității precum și evoluția ratei inflației.
Dacă în 2022 s-a pierdut putere de cumpărare, salariile având o evoluție ușor sub rată inflației, în 2023 această scădere de putere de cumpărare a fost recuperată și în condițiile unei piețe a muncii cu deficit de personal, salariile s-au majorat cu mai mult decât dublul inflației.
Ca urmare și veniturile din impozitarea salariilor au crescut pe măsură: în jur 20% atât în anul 2022, cât și în anul 2023.
Citeşte integral analiza De ce iubește guvernul inflația: În 2023, din creșterea cu 61 mld. a veniturilor, 45 mld. au venit din inflație. Când veniturile cresc mult mai rapid decât PIB semnată de Adrian Codîrlașu pentru Curs de Guvernare