Klaus Iohannis a creat dezastrul politic perfect. De ce? Pentru că a putut

Președintele a ratat primul an în care a avut un “guvern al său”. Nu a reușit să fie un partener al Executivului, ci a preferat rolul de șef cu aer superior, interesat de confruntări minore prin care a încercat să-și mențină autoritatea monarhică.
Klaus Iohannis a creat dezastrul politic perfect. De ce? Pentru că a putut

E al doilea an în care copiii încep școala sub semnul pandemiei. La festivitățile de deschidere care au avut loc, părinții vorbeau, în principal, despre două subiecte: vaccinare și criza guvernamentală. Foarte puțini mai povesteau și despre recent încheiata vacanță de vară.

De departe, cea mai des pusă întrebare era: “Când se închid școlile?”

O întrebare simplă care ascunde în ea mult pesimism. Mulți părinți și profesori consideră că sunt puține șanse ca elevii să nu se întoarcă din nou "în online” din cauza numărului mic de persoane vaccinate din România.

Acest tablou întunecat este rezultatul a opt luni de guvernare haotică. 

Deși toată lumea a așteptat alegerile din decembrie 2020 ca pe o izbăvire, ca pe un moment după care situația urma să se îmbunătățească, în afara unor realizări punctuale și asumări personale, criza de încredere a mers înainte, mai mult, s-a amplificat.

Florin Cîțu, un premier susținut puternic de Klaus Iohannis, a transformat guvernarea într-o confruntare între PNL și USR, într-o bătălie nesfârșită pentru șefia liberalilor și într-un șir de promisiuni neonorate.

Până la urmă, revocarea impulsivă a lui Stelian Ion, ministrul Justiției, membru USR-PLUS, a dus la destrămarea coaliției de guvernare.

Programul “bani pentru primari” era important pentru prim-ministru din perspectiva competiției interne cu Ludovic Orban, dar nu se aruncă o țară în aer din cauza unei confruntări dintr-un partid.

În opinia mea, cel mai grav aspect al crizei guvernamentale care se așază peste cea sanitară și cea economică e că toată această deteriorare a peisajului politic s-a desfășurat sub ochii și cu încuviințarea președintelui Klaus Iohannis.

Acesta, în mai multe rânduri, după plecarea USR-PLUS din Guvern a anunțat că situația e sub control, că Executivul funcționează, că nu s-a întâmplat mare lucru.

Dar nu a fost convingător. Două studii sociologice realizate după ruptură arată că opinia publică acuză reacția lui Iohannis, Cîțu și-a pierdut susținerea, iar România se îndreaptă într-o direcție chiar mai greșită ca atunci când era guvernată de PSD.

Este posibil ca Florin Cîțu să câștige președinția PNL, dar este puțin probabil să supraviețuiască în postura de prim-ministru.

După alegerile interne din PNL, din 25 septembrie, situația nu se va clarifica, doar se va complica și mai mult.

Klaus Iohannis își dorește o “relansare” a guvernării, conform unor surse politice și refacerea coaliției PNL, USR-PLUS, UDMR. Dacă nu reușește Cîțu să facă asta, atunci se va găsi un alt liberal care să-și asume realizarea unei majorității parlamentare.

Sunt multe șanse să ajungem din nou în situația în care PNL are trei șefi: președintele țării, președintele de partid și prim-ministrul. Adică luptele interne din partid să continue până la alegerile parlamentare din 2024.

Dar o relansare a guvernării e dificilă în condițiile în care iarna vine cu accelerarea pandemiei și o scumpire accentuată a facturilor de curent electric, încălzire și apă caldă.

Lipsa de încredere a cetățenilor în Guvern e atât de mare încât a cere solidaritate și răbdare e o glumă bună.

Klaus Iohannis a ratat primul an din mandatul în care a avut un “guvern al său”. Nu a reușit să fie un partener al Executivului, ci a preferat rolul de șef cu aer superior, interesat de confruntări minore prin care a încercat să-și mențină autoritatea monarhică.

Întâlnirile celor din Guvern cu președintele reprezintă scurte discuții rigide în care Iohannis se face că ascultă și că înțelege, fără a-și schimba niciodată gândurile cu care a intrat în încăpere, conform unor surse politice.

Totul e decis înainte și în altă parte, iar el merge mereu pe propriile convingeri. Această rigiditate nu a făcut decât să genereze conflicte și tensiuni, nu să creeze o viziune comună pentru România, o echipă care să atingă măcar câteva obiective importante.

Florin Cîțu este alegerea lui Klaus Iohannis, omul prin care l-a pedepsit pe Ludovic Orban pentru că a pierdut alegerile. Dar această confruntare a provocat daune mari PNL.

În acest dezastru prefect, e greu să nu te întrebi de ce Iohannis și-a dorit asta?

Citește și alte articole interesante:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇