Președintele Klaus Iohannis și alți oficiali români s-au urcat pe valul ridicat de decizia Olandei de a bloca doar aderarea Bulgariei la spațiul Schengen, decuplând-o astfel de România. Pe cât este de firească negocierea pentru România, pe atât de înșelătoare poate fi atitudinea pro-decuplare și asta s-a văzut deja în felul în care președintele român a fost contrazis fără niciun menajament de cancelarul Austriei.
Marți, înainte de summit-ul care are loc în Albania și unde tema majoră este chestiunea migrației, care rămâne o problemă acută pentru statele vestice, mai ales pentru Austria și Germania, voci liberale se arătau optimiste de rezultatul negocierilor cu Austria. Cu o zi înainte, la Viena a fost o adevărată descălecare românească: ministrul român de Interne și liberala Alina Gorghiu.
Singurul moderat a fost ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, care a atenționat că, în pofida sprijinului pe care președintele austriac îl dă României, decizia privind intrarea în Schengen este a Guvernului, or, acolo lucrurile nu stau tocmai optimist.
Pe acest val de entuziasm diplomatic, președintele Klaus Iohannis a anunțat, marți, că vom negocia la sânge, până în ultima zi.
Nu a știut însă să evite o capcană: întrebat dacă un scenariu funcțional ar fi cel al Olandei, de decuplare de Bulgaria, în favoarea României, președintele a remarcat că cele două țări nu au trasee chiar identice. Așadar, decuplarea în dosarul Schengen ar găsi justificare?
Această poziționare este una contrară Comisiei Europene, care a spus în toate rapoartele că atât România, cât și Bulgaria întrunesc toate criteriile tehnice pentru a intra în Schengen.
Altfel spus, în această chestiune, nu există diferență de traseu și Olanda nu a adus date noi, în afara situației privind stabilitatea politică și statul de drept de la Sofia, deși, iarăși, pe hârtie, MCV nu mai pune probleme nici Bulgariei.
Diplomatic, firește că România negociază pentru propriile interese, dar tot diplomația cere prudență și discreție. În punctul de vedere oficial al României, nu are ce căuta nicio minimă justificare a poziției Olandei, chiar dacă din ea avem de câștigat: orice cauționare a deciziei Olandei de a bloca Bulgaria din motive politice, nu de dosar tehnic, legitimează argumentul politic în fața celui tehnic și, mai mult, ofensează instituțiile UE, care de 11 ani recomandă expres lărgirea Schengen cu România și Bulgaria.
Graba președintelui Iohannis, a cărui strategie comună cu aceea a Guvernului este să arate în țară o poziție de forță – vom negocia până în ultimul moment, lucrăm pentru țară –, a fost taxată de cancelarul Austriei, care a ținut să reitereze că Austria NU aprobă intrarea nici a Bulgariei, nici a României.
La o emisiune de radio de marți dimineață, ministrul de Interne al Austriei a respins chiar acest scenariu al decuplării.
Înseamnă asta că nu se va negocia până în ultimul moment, cum spune președintele Klaus Iohannis? Nu, de negociat se va negocia și chiar și micile nuanțe sunt importante.
Este important ca votul să se dea în JAI și, dacă Austria rămâne în continuare împotriva primirii României și Bulgariei în Schengen, să-și asume fățiș votul negativ.
La fel, este important pentru Bulgaria ca, dacă votul va fi pe dosare separate, Olanda să-și asume deschis respingerea Bulgariei, atât din punct de vedere juridic, cât și simbolic. Atâta vreme cât Comisia Europeană a decis că Bulgaria și România au dreptul deplin de a fi în Schengen, orice veto folosit de un stat sau altul este explicit politic și o confruntare a regulilor UE.
Asta arată și că negocierea nu este bilaterală, cum vor autoritățile române să arate, ci este o negociere pentru poziționările de forță din chestiunea UE. Austria are nevoie de o renegociere clară, pe care să și-o treacă în palmares, a chestiunii migrației, care pune probleme reale societății austriece.
"Germania a primit deja la fel de mulți refugiați și migranți ca în 2015, iar în Austria numărul acestora a atins, de asemenea, niveluri record. Guvernul austriac este supus unei presiuni interne enorme. Partidul de extremă dreapta FPÖ conduce în sondaje.
În Austria există impresia că sistemul Schengen este pe punctul de a se prăbuși și că statele bogate trebuie să suporte partea cea mai grea a migrației din țările islamice.
Prin urmare, este respinsă o extindere pentru a include state în a căror capacitate de a-și proteja frontierele nu se are încredere deplină", spunea zilele trecute istoricul austriac Oliver Jens Schmitt, într-un interviu acordat Spotmedia.
În alte cuvinte, chiar dacă pe hârtie migrația ilegală în surplus nu vine dinspre România, în chestiune rămâne funcționalitatea Schengen, înainte de a relaxa regulile în două state de graniță a UE.
Sistemul Schengen trăiește și din încrederea statelor fără frontieră externă în statele care trebuie să protejeze această frontieră externă. România și Bulgaria, cu mari dificultăți în implementarea unui stat de drept funcțional, cu o corupție larg răspândită și cu politicieni mai puțin competenți și mai puțin credibili, inspiră puțină încredere în acest context în state precum Olanda sau Austria.
Oliver Jens Schmitt
Chiar dacă decizia Austriei va rămâne una nefavorabilă României, încă mai sunt marje de joc, devine crucial ca autoritățile de la București să nu alimenteze în niciun fel eurofobia și registrul victimizării României, pentru că asta ar însemna voturi în plus pentru platforme extremiste și o atmosferă socială riscantă, în condițiile unui război tot mai obositor și ale unei Rusii care a devenit mai agresivă în strategiile de manipulare.