După două decenii de creștere economică spectaculoasă, țările din Europa Centrală și de Est se pregătesc pentru o perioadă de încetinire și vulnerabilitate, avertizează un studiu realizat de Școala de Economie din Varșovia (Warsaw School of Economics), citat de Euronews.
Cercetătorii au analizat evoluția celor 11 state care au aderat la Uniunea Europeană după 2004 – Polonia, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria – concluzionând că, deși au folosit „exemplar” oportunitățile oferite de apartenența la UE, următorul deceniu va fi mult mai dificil.
„Aceste țări, ca grup, s-au dezvoltat într-un ritm aproape dublu față de așa-numita «veche Uniune» (UE-15)”, a declarat pentru Euronews dr. Piotr Maszczyk, șeful Departamentului de Macroeconomie și Economie a Sectorului Public din cadrul Warsaw School of Economics.
„Pentru fiecare polonez e o satisfacție să spunem că Polonia, din acest grup, s-a dezvoltat cel mai rapid”, a adăugat el.
Două decenii de „miracol economic”
Între 2004 și 2024, cele 11 state au înregistrat o rată medie anuală de creștere de 3,2%, față de 1,6% în țările vestice (UE-15). Polonia a condus clasamentul cu 3,8%, iar România a fost, potrivit studiului, „un caz pozitiv” datorită combinației dintre creștere solidă a PIB-ului și evoluții demografice favorabile.
„România este un caz deosebit de pozitiv. Deși nu a avut cea mai mare creștere a PIB-ului, a fost cea mai rapidă în reducerea decalajului față de UE-15. Să nu uităm că un indicator precum PIB-ul pe cap de locuitor depinde nu doar de ritmul de creștere economică, ci și de dinamica populației”, a explicat Maszczyk.
Dacă România a fost evidențiată drept un exemplu pozitiv, Ungaria se află la polul opus.
„Ungaria a înregistrat o creștere medie de doar 2% în perioada 2004–2024, sub media grupului și doar puțin peste nivelul caracteristic vechilor state membre ale Uniunii Europene”, a spus Maszczyk.
El explică traiectoria lentă a Ungariei prin dificultățile tranziției de la economia socialistă, care a adus o recesiune profundă la mijlocul anilor ’90.
În ansamblu, însă, grupul CEE-11 a reușit să recupereze aproape 30 de puncte procentuale din decalajul de dezvoltare față de statele vestice, măsurat prin PIB-ul pe locuitor ajustat la puterea de cumpărare.
„A fost o poveste de succes reală. Economiștii, nu doar cei polonezi, numesc aceste două decenii un «miracol economic»”, a subliniat Maszczyk.
2025–2035: scenarii de încetinire și riscuri structurale
Pentru următorul deceniu, experții avertizează că ritmul de convergență economică s-ar putea opri dacă nu sunt implementate reforme instituționale consistente.
Cercetătorii propun trei scenarii:
- scenariul de bază - în care ritmul actual de creștere se menține
- scenariul pesimist - în care convergența economică se oprește sau chiar se inversează și decalajul față de Vest se adâncește din nou
- scenariul optimist, în care până în 2035, țările din Europa Centrală și de Est ar putea ajunge la paritate cu UE-15 în termeni de PIB per capita (PPP).
Totuși, avertizează dr. Maszczyk, „perspectivele pentru următorii zece ani nu sunt la fel de favorabile”.
Două mari amenințări: inovația și situația demografică
Economiștii polonezi identifică două riscuri majore care ar putea frâna dezvoltarea regiunii: declinul demografic și deficitul de inovație.
„Regiunea noastră se depopulează, iar Polonia o face în cel mai rapid ritm. Ne îndreptăm spre o rată a natalității sub 1, în condițiile în care 2,1 ar fi necesar pentru menținerea echilibrului între generații. Până în 2060, Polonia ar putea ajunge la 30 de milioane de locuitori, majoritar vârstnici”, a explicat Maszczyk.
Pe lângă declinul demografic, investițiile în cercetare și dezvoltare (R&D) rămân la niveluri scăzute, atât în sectorul public, cât și în cel privat.
„Companiile poloneze sunt la coada Europei în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale. Doar 5,9% dintre firmele cu peste 10 angajați foloseau soluții bazate pe AI în 2024, penultimul rezultat din Uniunea Europeană. Doar România stă mai prost”, a spus Maszczyk.
„Capitalismul peticit”: un obstacol comun în regiune
Studiul mai semnalează și problema structurală a ceea ce cercetătorii numesc „capitalism peticit” (patchwork capitalism), specifică Europei Centrale și de Est: un sistem instituțional „format din fragmente” ale unor regimuri diferite - feudalism, socialism și capitalism occidental - care generează reglementări incoerente și imprevizibile.
„Este un aranjament instituțional în care regulile sunt create fără coerență și consistență. Antreprenorii se plâng constant de acest mediu instabil”, a conchis Maszczyk.