Donald Trump, de la reîntoarcerea la Casa Albă, nu a făcut niciun fel de comentariu negativ la adresa României. Nu s-a poziționat în niciun fel, așa cum s-a întâmplat cu Canada, Danemarca, Marea Britanie sau Ucraina.
Nu a făcut niciun fel de referire la procesul electoral anulat în noiembrie anul trecut și nici nu s-a poziționat de o parte sau de alta în alegerile prezidențiale din luna mai.
Asta nu înseamnă că România nu a fost atacată de noua administrație americană.
“În Washington, există un nou șerif în oraș. Și sub conducerea lui Donald Trump, putem să nu fim de acord cu opiniile voastre, dar vom lupta pentru a vă apăra dreptul de a le expune în spațiul public, cu sau fără acord. Am ajuns, desigur, în punctul în care situația a devenit atât de gravă încât, în decembrie anul acesta, România a anulat rezultatele alegerilor prezidențiale pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor săi continentali”, a declarat vicepreședintele SUA JD Vance în celebrul discurs din februarie, ținut la conferința de securitate de la Munchen, Germania.
A fost cel mai dur atac la adresa României din partea administrației americane de la lansarea, în 1997, a parteneriatului strategic dintre cele două țări.
Vance și Musk au atacat pe nedrept România
În plus, criticile lui Vance au fost nedrepte și nereale. Niciun moment nu a fost vorba de suspiciuni șubrede, iar controversata anulare a procesului electoral a fost făcută în urma unei decizii în unanimitate a celor nouă judecători CCR.
“Din câte am înțeles, argumentul a fost că dezinformarea rusă a afectat rezultatul alegerilor din România, dar i-aș ruga pe prietenii mei europeni să pună lucrurile în perspectivă. Puteți crede că este rău ca Rusia să cumpere reclame în social media pentru a vă influența alegerile. Noi cu siguranță credem asta. Puteți condamna acest lucru chiar și pe scena globală. Dar dacă democrația voastră poate fi distrusă cu câteva sute de mii de dolari în publicitate digitală, din partea unei țări străine, atunci încă de la început nu a fost o democrație foarte puternică”, a mai spus Vance, în șocantul discurs.
Punctul de vedere al vicepreședintelui SUA a fost susținut și promovat de Elon Musk, miliardarul american, pe rețeaua lui socială, vreme de câteva săptămâni, România fiind o țintă preferată a activiștilor MAGA, dar nu a venit niciun semn de la Donald Trump.
Primii pași
Liderul american a ridicat un zid în jurul său, fiind imun la toate încercările formale și informale venite de la București.
O serie de figuri politice din România au devenit peste noapte susținătoare înfocate ale președintelui american, sperând ca o binecuvântare din partea acestuia să le deschidă calea către Palatul Cotroceni.
Victor Ponta, Crin Antonescu, Călin Georgescu și, mai ales, George Simion s-au promovat ca mari fani ai președintelui american, încercând să-l înduplece, dar n-au reușit.
Tăcerea lui Trump față de România a ținut până în data de 21 mai, atunci când pe rețeaua socială pe care o controlează, Truth Social, a postat un mesaj în care anunța numele noului ambasador american la București, în persoana lui Darryl Nirenberg.
Înainte cu o zi, pe pagina de Facebook a Ambasadei SUA în România a apărut un scurt mesaj prin care administrația americană lua act de rezultatul alegerilor.
“Așteptăm cu interes să colaborăm cu Nicușor Dan, în calitate de președinte al României, și cu noul guvern, pentru a promova prioritățile noastre comune, precum apărarea, energia și parteneriatele comerciale”, se arăta în comunicatul ambasadei SUA.
Cele două mesaje au reprezentat primii pași făcuți de Trump în ce privește refacerea legăturilor dintre SUA și România, atât de tensionate în ultimele luni.
Un plan de criză are succes
Ce atrage atenția la noul ambasador american Darryl Nirenberg, un avocat specializat în relația părților interesate cu Senatul american, e faptul că are expertiză și vine dintr-o zonă unde a fost gândit și realizat parteneriatul strategic dintre SUA și România, camera superioară a parlamentului american.
Imediat după prăbușirea Uniunii Sovietice, în vara anului 1991, România, abia ieșită din comunism, aflată până la acel moment în zona de influență a Moscovei, s-a trezit fără niciun fel de garanții de securitate, într-o lume aflată într-o rapidă schimbare.
Spectrul unui război civil de tipul celui care a dus la dezmembrarea Iugoslaviei era real și amenințător.
Violentele confruntări interetnice din martie 1990 de la Târgu Mureș au fost văzute de Ion Iliescu și elita neocomunistă instalată la putere după prăbușirea regimului Ceaușescu ca o amenințare la adresa integrității teritoriale, dar și la adresa conducerii politice.
Una dintre soluțiile găsite atunci a fost declanșarea unor contacte exploratorii în SUA pentru a se consolida din nou relațiile speciale cu Washingtonul, afectate de dictatura tot mai brutală a familiei Ceaușescu din anii ’80.
La vremea respectivă, trimișii României s-au îndreptat către senatorii americani din Partidul Republican, recunoscuți pentru faptul că aveau o poziție intransigentă față de Rusia, fiind și cei mai deschiși la propunerile de refacere a relațiilor privilegiate cu țara noastră, consfințite în 1969 prin vizita lui Richard Nixon, un președinte provenit din rândurile Partidului Republican, la București.
Acea vizită istorică a reprezentat un premiu oferit de SUA lui Nicolae Ceaușescu pentru că a refuzat să participe la invazia Cehoslovaciei alături de URSS și alte state din Pactul de la Varșovia pentru a înăbuși protestele anti comuniste de la Praga din 1968.
Demersul a avut succes și de atunci relațiile dintre SUA și România s-au dezvoltat continuu, interesul fundamental al Americii fiind legat de poziția geo-strategică a țării noastre, iar interesul Bucureștiului fiind legat de obținerea unor garanții solide de securitate în contextul tensionat din regiune, generat de prăbușirea URSS.
O mișcare reușită a senatorilor americani
Fiecare partid sau alianță politică ajunsă la putere în România a urmat cu sfințenie linia consolidării relațiilor cu SUA, fiind una dintre puținele strategii diplomatice de succes, aplicată cu consecvență de toți liderii în ultimele trei decenii.
Odată cu atacarea Ucrainei de către Rusia, poziția geo-strategică a României a devenit și mai importantă, iar administrația Biden a făcut tot posibilul pentru a dezvolta relația cu România. Sprijinul oferit Ucrainei a fost vital atât pentru Kiev, cât și pentru stabilitatea întregii Europe.
Din păcate, conflictul politic din SUA și ostilitatea lui Trump față de fosta administrație democrată au generat multă suspiciune din partea noului președinte după revenirea acestuia la Casa Albă. Cumva, România a fost o victimă colaterală a competiției politice din SUA.
De cinci luni a avut nevoie Donald Trump să se convingă de faptul că Bucureștiul nu-i este ostil, iar România reprezintă o cetate fortificată care generează stabilitate pe întregul continent și servește de minune intereselor strategice americane atât în ce privește limitarea instabilității din zona Rusiei, cât și accesul rapid în Orientul Apropiat, o altă zonă turbulentă a planetei.
Faptul că Darryl Nirenberg, noul ambasador american la București, vine din zona Senatului american e o confirmare a faptului că aleșii republicani au reușit să-i transfere lui Trump istoricul și importanța parteneriatului strategic, construit în decenii, și să-i prezinte într-un mod convingător avantajele politice și economice ale acestuia.
Nirenberg e o persoană din cercul de încredere al președintelui SUA care a avut acces la toate straturile subtile și interacțiunile din cadrul acestei alianțe pe care senatorii americani o prețuiesc și o apără de decenii.
Dumnezeu să binecuvânteze… România și SUA!
“Am fost onorat să vorbesc cu președintele SUA și să-i mulțumesc pentru felicitările călduroase și leadershipul puternic. Statele Unite sunt cel mai apropiat aliat și partener strategic vital al României. Am reafirmat angajamentul meu ferm de a aprofunda parteneriatul strategic în toate prioritățile comune.
Aștept cu nerăbdare o cooperare strânsă cu președintele Trump și administrația sa. Dumnezeu să binecuvânteze prietenia durabilă dintre România și Statele Unite!”, a anunțat Nicușor Dan, într-o postare pe rețeaua X-Twitter, confirmând faptul că Donald Trump a sunat să-l felicite pentru victoria în alegeri.
Relansarea parteneriatului strategic dintre România și SUA, după ce câteva luni a intrat în umbră, a fost confirmată și de faptul că noul președinte al României a fost invitat de Donald Trump să facă o vizită oficială în SUA.
Faptul că în aceste 5 luni președintele american a avut timp să înțeleagă și că Vladimir Putin nu are nici cel mai mic gând să oprească războiul din Ucraina e o altă întorsătură de situație care se va transforma într-un avantaj pentru țările din estul Europei, mai ales România și Polonia, în relația cu America.