Readucerea lui Crin Antonescu, eternizarea lui Marcel Ciolacu, locul lui Becali în Parlament, lecția care se vrea de umilire pe care i-o dau lui Ilie Bolojan sunt răspunsul României la criza de securitate pe care a creat-o nu doar în țară, ci și pentru NATO.
După ce ne-au ținut spatele pentru a denunța abuzurile regimului Dragnea, un regim politic de clan care tranzacționa justiția și securitatea socială, instituțiile europene ar fi putut să ne abandoneze zilele acestea, când băieții retrograzi au copt o operațiune prin care au expus România, intern și extern, celor mai mari riscuri.
Între timp, legionarii, mercenarii, diversiunile de mântuială au fost puse la sertar, iar păpușarii autohtoni vor să-și vadă pionii pe tabla Puterii.
Doar că nici Bruxelles-ul, nici Washington-ul nu au cum și nu e treaba lor să repare metehtenele românești, în care politicienii deturnează voința populară și își ridică o citadelă cu și mai multe plase de siguranță.
În pofida triumfalismului găunos cu care sunt aplaudate la București gesturile aliaților din UE și NATO de a nu lăsa țara pradă haosului total, România a stârnit mai degrabă iritare la Bruxelles, Washington și în capitalele statelor europene, care însă au înțeles că miza este mult mai mare, tocmai din cauza autorităților de la București.
Fiecare comunicat și măsură anunțate de instituțiile europene, de senatori americani și de Departamentul de Stat au fost primite de politicienii de la București ca și cum asta le-ar valida deciziile și i-ar confirma pe ei la putere, pe de o parte, și, pe de altă parte, ca și cum i-ar scăpa de asumarea responsabilităților și de o anchetă clară privind cea mai gravă criză de securitate postdecembristă.
Așa se face că lipsa de acțiune înainte ca războiul hibrid pe care Rusia oricum îl purta în Occident să ne explodeze în față, alimentat de diverse grupări și personaje dubioase autohtone, și să ducă la o decizie pe cât de inevitabilă, pe atât de distructivă pentru capitalul democratic din România, este acum dublată nu doar de aceeași eschivare de la o analiză și o asumare serioasă, ci și de o precipitare utilitară a fiecărui actor pentru a-și conserva avantajele.
Ba mai mult, să și le maximizeze, dacă ne uităm la cum PSD vrea să-și perpetueze etern prim-ministrul, PNL să recupereze vidul de legitimitate prin preluarea de către facțiunea Helvig&Crin Antonescu, iar Klaus Iohannis să se mai facă o dată uitat.
“Ce s-a întâmplat cu anularea alegerilor prezidențiale este la limita Constituției. S-a vorbit despre lovitură de stat. Nu suntem într-o formă clasică de lovitură de stat, dar nu suntem nici departe de forțarea Constituției. Suntem într-o zonă gri.”, explică politologul Ioan Stanomir, la podcastul Punctul pe știri.
De ce ne-au ajutat aliații, într-o intervenție de ultim moment?
Imediat după întrunirea CSAT, profesorul de diplomație digitală Corneliu Bjola remarca, într-un interviul acordat spotmedia.ro, că probabilitatea cea mai mare e ca aliații din NATO să ne fi furnizat informații despre luarea României ca țintă în războiul hibrid dus de Rusia:
"Este foarte probabil ca noile informații să provină nu din surse interne, ci și de la aliații NATO, care au un interes direct în a preveni transformarea României într-un nou Belarus.
Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că România a fost expusă unui atac hibrid masiv, menit să o decupleze de UE și NATO”, remarca atunci Corneliu Bjola.
Profesorul de științe politice Ioan Stanomir identifică și momentul zero în care alarma a fost dată în rândul aliaților din NATO - momentul în care, printre mesajele naționaliste, Călin Georgescu a strecurat critica scutului de la Deveselu:
“Aliații occidentali au aprobat această soluție pentru că un candidat care reevalua scutul de la Deveselu era un candidat care punea imense probleme de securitate și de siguranța națională în momentul în care ar fi devenit președinte le României. Poate că românii nu înțeleg suficient de bine acest lucru, dar președintele României prezidează CSAT și în CSAT intră informații interne și externe cu gradul cel mai înalt de secret posibil, iar la aceste informații președintele are acces. Iar un președinte care e inspirat de o putere străină ar fi, de fapt, ca și cum puterea străină ar prezida CSAT”, explică Stanomir.
Evaluarea lui Corneliu Bjola, similară, se baza pe două elemente, după cum explică:
- Limitările serviciilor românești, evidențiate de ratarea detectării atacului hibrid inițial, și capacitatea lor, posibil insuficientă, de a reconstitui cu precizie evenimentele.
- Impactul strategic asupra aliaților, care ar fi resimțit direct consecințele dacă unul dintre pilonii strategici de securitate NATO ar fi fost destabilizat atât de brutal de un candidat cu o agendă complet aliniată cu Kremlinul.
„Influenţa străină a fost identificată ulterior, iar aici trebuie să spun că am beneficiat de un sprijin semnificativ din partea partenerilor strategici, care au ajutat entităţile româneşti să descopere ce s-a întâmplat. De aceea a fost nevoie de câteva zile de la data alegerilor până la discuția în CSAT, pe baza datelor disponibile.”
Klaus Iohannis
Aflat la Bruxelles, președintele Klaus Iohannis a admis că informațiile din CSAT au venit și din surse occidentale, nu de la serviciile autohtone de informații, așa cum remarcase din primul momentul Corneliu Bjola.
“Aș sublinia cuvintele „semnificativ” și „strategic” din declarația președintelui. Acestea sugerează implicarea unei capacități avansate de monitorizare a războiului hibrid, capacitate pe care doar câteva state o dețin, iar SUA cu siguranță este unul dintre ele. În contextul românesc, termenul „strategic” este folosit în principal pentru a descrie relația cu SUA.
Pe scurt, SUA ne-au ajutat să depășim acest moment și, sper, ne vor sprijini în continuare, cel puțin până când serviciile românești își vor dezvolta capacități suficiente pentru a face față cu succes agresiunilor rusești.
Un element cheie aici este scutul de la Deveselu, conceput în principal pentru a proteja România și Europa de atacuri cu rachete, dar care, în acest caz, ne-a apărat de un atac hibrid. Aceasta ar trebui să fie o lecție importantă pentru noi: investițiile în baze militare americane, în NATO și în proiectele din industria de apărare europeană – priorități pe agenda noii Comisii Europene – sunt elemente esențiale pentru a ne asigura securitatea. Integrarea României în acest angrenaj de securitate european obligă practic toți aliații să fie solidari cu noi în momente de criză”, spune acesta.
Prin inacțiunea ei, prin mediocritatea cu care a populat instituțiile, dar mai ales prin subsumarea intereselor țării intereselor electorale ale partidelor și liderilor politici, România nu a periclitat doar siguranța propriilor cetățeni, ci a fost pe punctul să creeze o vulnerabilitate gravă NATO și statelor UE de prim flanc, în acest context – Polonia și țările baltice.
Răspunsul frust e că, încă o dată, România a fost salvată pentru că este membră UE și NATO, dar asta nu înseamnă că salvarea internă, adică socială și economică, stă în mâinile aliaților occidentali.
În fond, când alimentezi curentele retrograde, când crești extremismul doar pentru a te menține la putere, când ignori, cu ticăloșie sau din prostie - și efectele acestor două tare sunt egale - informațiile privind riscurile unor grupări golănești, niciun scut extern nu poate apăra societatea.
Acum este momentul ca autoritățile române, de la SIE, care a numit expres Rusia, până la încă președintele Klaus Iohannis, care este primul beneficiar al informațiilor, să explice exact cine au fost băieții autohtoni care au pus în scenă o operațiune devenită cadou pentru Kremlin, cum s-au derulat lucrurile și care este centrul de criză.