Cel mai ușor este să dai vina pe conspirație pentru că ea descarcă de răspundere. Așa face și patronul de la Ferma Dacilor pentru a nu accepta că și-a ucis copilul. Așa facem ca societate ca să nu fim responsabili pentru alegerile ultimilor 30 de ani. Alții sunt de vină pentru toate.
Așa face acum și puterea politică, punând protestul fermierilor și transportatorilor pe seama AUR, deși George Simion și Diana Șoșoacă au fost luați la huiduieli când au încercat să confiște manifestația.
Am văzut pe Facebook indicații de a cotrobăi prin trecutul celor care par a fi cumva lideri ai răsculaților a căror acțiune să fie astfel explicată. Acolo credem că găsim explicația protestului?
Cu siguranță există o doză de vampirizare a protestului și beneficiari politici ai acestuia. Cu siguranță că au existat și instigări. Din ce altceva pot trăi partidele populiste, acum în mod special, decât din exploatarea nemulțumirii pe al cărei val să se suie?
Este foarte probabil ca unii dintre protestatari să aibă carnet de partid pe la suveraniști, este foarte probabil ca pe unii să-i vedem cât de curând pe vreo listă electorală. Sunt aspecte pentru care nici măcar nu e nevoie de vreo demonstrație, pentru că sunt deja demonstrate de multe exemple din istoria recentă.
Dar un protest nu se poate amplifica atât de repede și cu o asemenea intensitate fără a exista niște motive de nemulțumire grave și reale.
Mai ales pe frig și în România, o țară fără cultura protestului, cu cetățeni mai degrabă comozi din acest punct de vedere, care, în loc să se revolte, preferă să o dea pe bășcălie și să caute soluții de evitare a legii.
Pentru cine are cât de cât contact cu realitatea la firul ierbii, creșterea tensiunii și a furiei erau evidente de ceva vreme. Iar măsurile luate prin ordonanța trenuleț de la finalul anului nu au făcut decât să adauge ultima picătură. Reacția nu a fost imediată pentru că au venit sărbătorile, dar acum ea a răbufnit.
Revendicările nu au fost de la început unitare, unele sunt de-a dreptul fanteziste, pentru că oamenii nu sunt organizați. Și tocmai această lipsă de organizare este și una dintre cauzele problemelor, cel puțin în cazul fermierilor, întreținută interesat de puterea politică.
Care sunt metehnele de fond din agricultura românească a explicat Dacian Cioloș într-un interviu acordat SpotMedia.ro.
Cauzele de fond comune ale protestului sunt proasta guvernare și inepția politicului. De acolo izvorăsc mai toate nemulțumirile oamenilor ajunși cu cuțitul la os. De aceea, și solidarizarea se rostogolește atât de repede.
„Protestul nostru va continua la nesfârşit, până când aceste autorităţi vor înţelege că neputinţa dumnealor de a gestiona o ţară este reală. Problemele noastre nu sunt legate doar de agricultură sau de transporturi, sunt legate de toate instituţiile statului, inclusiv Banca Naţională. Sunt reguli făcute pe care nu le mai putem suporta”, a spus după întâlnirea de la Ministerul Finanțelor Dănuț Andruș, unul dintre liderul fermierilor care protestează.
Cei care sunt acum în stradă nu sunt bugetari care să vrea salarii mai mari. Sunt privați care produc pentru ca bugetarii să aibă salarii și statul să aibă sinecuri și pensii speciale de împărțit. Ei nu vor să li se dea, ci să nu li se mai ia.
În primele zile și gestionarea protestului a fost mizerabilă, cu miniștri care acuzau AUR și premierul care se ducea la cinema.
Că protestul poate fi captat de AUR la vot nu ar fi o surpriză. AUR captează în general toată furia societății, de aceea și crește în sondaje. Oameni serioși, uneori cu școală, spun că vor vota de furie cu AUR.
Da, protestele au o puternică tușă antieuropeană, mai ales pe două direcții, PNRR și chestiunea cerealelor ucrainene.
Pe de-o parte, după cum spune Dacian Cioloș, chestiunea cerealelor a fost foarte prost gestionată de Comisia Europeană. Și efectele se văd nu numai în România.
Pe de altă parte, însă, ce au auzit oamenii de la PSD și PNL zi de zi, la fiecare măsură luată? Chiar și acum. Că UE e de vină, că UE impune, că UE ne forțează, că suntem sclavii Europei etc
Și acum ne mirăm de antieuropenism? El a fost indus în fiecare zi, tot ca pasare de răspundere mincinoasă pentru incompetența alor noștri.
De fapt, toate aiurelile fiscale care lovesc acum în economie și scot oamenii în stradă sunt opera guvernului nostru haotic, care nu știe decât să introducă noi taxe și impozite sau să le mărească pe cele deja existente, care nu dorește decât mase de manevră electorală, nu bresle puternice și bine organizate.
Am auzit un protestatar cerând să nu mai fie el jupuit pentru funcționarea nimeni nu mai știe a câtor agenții cu nimeni nu mai știe câți funcționari care nu fac nimic sau fac prost. Poate cineva să-l contrazică?
E nevoie ca cineva să fie instigat de AUR pentru a fi furios că un uriaș și ineficient, dacă nu chiar toxic, aparat bugetar cu salarii mai mari decât în privat este alimentat prin jecmănirea celor care încearcă să producă?
Una dintre principalele revendicări se referă la prețul mare al polițelor RCA. Angajații ASF au 16 salarii pe an și piața pe care ei ar fi trebuit să o supravegheze e distrusă, de unde prețurile imense ale polițelor. ASF este instituția unde sunt mufate căpușele politice de lux. Noul șef ASF, de-abia votat, nu are nicio experiență în domeniu, ce să se priceapă el să facă pe o piață deja destabilizată?
Iar ceea ce s-a întâmplat cu profesorii face ca finalul protestului de acum să fie foarte greu de anticipat. Până și ultima fărâmă de încredere în instituțiile statului s-a dus dracului când dna ministru al Educației a replicat senin că promisiunea nerespectată privind salariul debutantului, de la care pleacă toate calculele, nu a făcut-o domnia sa, ci colegul de la Muncă, care nu mai e acum ministru. Și gata!
Cine să mai creadă vreodată ce rostește gura unui ministru român? Gura unui premier? A președintelui?
Și la cât de tare au destabilizat finanțele și s-au încurcat în petice, va fi foarte greu să găsească soluții care să calmeze societatea. Pentru că dacă dai unora, trebuie să le dai și altora, iar tot ce dai unuia trebuie să iei de la cineva care va țipa.
De dat ar trebui să fie din ceea ce produce economia, dar când o gripezi, când sufoci mediul privat, cine și ce să mai producă?
Începe un an teribil, în care greu de anticipat va fi doar dimensiunea dezastrului, inclusiv electoral.