De ce a luat Germania atât de puternic partea României și a Bulgariei și cum a pierdut

De ce a luat Germania atât de puternic partea României și a Bulgariei și cum a pierdut

Germania a intrat în ringul pentru Schengen, o decizie care nu se explică doar prin sprijinul pe care vrea să-l acorde României și Bulgariei. E un moment cu încărcătură de putere care depăşește interesele de la București, Sofia și Zagreb și care ar putea avea forța unui precedent. Din păcate, în joc e pusă Uniunea Europeană și rezultatul nu e bun pentru ea.

După ce Olanda a dat înapoi în ceea ce privește România, dar a întins astfel capcana perfectă, imposibilitatea de facto a decuplării imediate de Bulgaria pentru aderarea la Schengen, Austria a anunțat că blochează extinderea Schengen, pentru că mecanismul nu funcționează și nu oprește astfel migrația ilegală.  

Stupoarea a devenit leitmotivul politicienilor de la București, o reacție inițială mediocră, care arată că nu au înțeles că negocierea nu e o târguială bilaterală, ci implică poziționarea și raporturile de putere din Uniunea Europeană.

Tocmai de asta negocierile din JAI nu au fost lăsate pe mâna ministrului român Bode, ci culisele s-au jucat în forță, cu Germania în ring.

Altfel spus, chestiunea româno-bulgară și poziționarea Austriei pun în joc legitimitatea Uniunii Europene și a felului în care instituțiile UE au autoritate în toate statele membre.

Modul în care Austria a gestionat negocierea pe care a vrut-o pe dosarul migrației, o problemă reală pentru statele vestice, a devenit unul riscant pentru Uniunea Europeană, a cărei unitate a fost atacată în ultimii ani atât de state din afara ei, Rusia și China fiind cap de listă, cât și de state din interior, Ungaria fiind exemplul extrem, cu un lider care a coordonat campanii de denigrare fățișe ale UE.

Din primele două fronturi, UE a ieșit prin strângerea solidarității. Nu a cedat nici când Rusia instrumenta campanii de manipulare și le picura în ureche cetățenilor europeni otrava lipsei de solidaritate, nici când Viktor Orban a subminat unitatea UE față de Ucraina.

Așadar, miza confruntării de azi din JAI nu mai este despre simpla lărgire a spațiului Schengen cu Croația, România și Bulgaria, ci despre rezistența Uniunii Europene în fața deligitimării pe care Austria și Olanda vor să o producă, chiar dacă la București se vorbește doar despre Austria, când, de fapt, Olanda procedează la fel, blocând Bulgaria și, la pachet, și România.

De vreme ce toate instituțiile UE au decis ca toate cele trei state să intre în Schengen, pentru că întrunesc aceleași condiții ca toate celelalte membre, decizia puterii politice din Austria de a se opune aderării României și Bulgariei este o confruntare directă a Uniunii Europene.

Germania, care a fost vulnerabilizată imagologic după ce Vladimir Putin a decis agresiunea asupra Ucrainei și care a fost criticată pentru toleranța crescută pe care a avut-o în trecut față de Moscova, își reocupă în această confruntare din JAI locul de lider.

E un moment a cărui greutate depășește intrarea României în spațiul Schengen, pentru că situația poate crea un precedent, iar frugalii Olanda și Austria nu sunt la primul astfel de episod în care testează rezistența UE.

Dincolo de asta, e de menționat că lupta pentru poziționările de putere s-a dat inclusiv pe frontul familiilor politice: în vreme ce cancelarul austriac face parte din familia Popularilor Europeni, ministrul german de Interne este socialist, iar influența în UE este un capital important, mai ales că partidele europene au început deja pregătirile pentru alegeri.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇