Motivul unor presiuni asupra companiilor austriece prezente în România, invocat de liderii austrieci care se opun intrării țării noastre în Schengen, este contrazis de cifre. Investițiile austriece în țara noastră au depășit 12 miliarde de euro la începutul acestui an, potrivit unui raport al BNR.
Înaintea începerii Consiliului JAI de joi, Austria își menține poziția și nu este de acord cu intrarea României în Schengen. Guvernul de la Viena consideră că țara noastră nu poate controla migrația ilegală și a reclamat presiuni exercitate asupra companiilor austriece prezente în țara noastră.
Primul motiv a fost demontat chiar de presa din Austria, care a arătat că Viena caută un țap ispășitor, favorizând, în schimb, Croația, țară prin care trec migranții, dar și una dintre destinațiile turistice preferate de austrieci.
Al doilea "argument" al Vienei vizează interesele sale economice în România, capitol la care cifrele arată un "apetit" tot mai mare al investitorilor austrieci pentru mediul de afaceri autohton.
Valoarea investițiilor austriece este de 20 de ori mai mare decât în 2002, când România nu făcea parte din UE. Astfel, investițiile totalizează 12,28 miliarde de euro, în comparație cu cele 615 milioane de euro în 2003, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR), prezentate de Europa Liberă România.
Austria se află printre primele țări în ierarhia realizată în funcție de soldul total al investițiilor străine directe deținut la 31 decembrie 2021 în întreprinderile din România:
Țările de Jos - 22,1% din soldul total
Germania - 12,5%
Austria - 12,2%
Italia - 7,5%
Franța - 6,5%
Cipru - 6,3%
În țara noastră activează aproape 7.500 de companii cu capital austriac. Printre cei mai mari investitori se numără OMV-Petrom, BCR-Erste Bank, Holzindustrie Schweighofer, Immofinanz şi Porr Construct.
Companiile austriece cu cele mai mari cifre de afaceri în România în 2021 sunt:
OMV Petrom - 23,5 miliarde de lei
Porsche România - 3,4 miliarde de lei
HS Timber Production - 3,1 miliarde de lei
OMV Petrom face lobby puternic la București
OMV Petrom are un regim special, întrucât exploatarea celui mai mare perimetru de gaze din Marea Neagră în asocierea cu Romgaz nu se poate face fără această companie care deține instalațiile de forat la mare adâncime.
Compania austriacă are la dispoziție doar trei săptămâni pentru a semna acordul de comercialitate pe gazele descoperite în perimetrul de la Marea Neagră. Dacă nu face până la 31 decembrie, își pierde licența începând de la 1 ianuarie 2023.
ASTĂZI PE SPOT:
Acordul de comercialitate este un pas indispensabil pentru trecerea la dezvoltarea perimetrului și la investiția în sine. Chestiunea părea tranșată încă din vară, mai ales că OMV acceptase noua lege offshore, însă discuțiile și lobby-ul companiei austriece în România s-au reluat la sfârșitul toamnei.
Pe 21 noiembrie, președintele Klaus Iohannis a primit la Palatul Cotroceni o delegație a OMV Petrom, condusă de directorul general executiv al companiei, Alfred Stern. Șeful statului a solicitat atunci OMV să înceapă cât mai rapid exploatările offshore în cadrul perimetrului deţinut de Romgaz şi OMV Petrom, având în vedere că legea offshore este una favorabilă şi se află în vigoare. Partea austriacă a anunțat, însă, că va lua o decizie de investiție doar în vara viitoare.
Potrivit unor surse convergente din administrația decidentă, consultate de Curs de Guvernare, compania austriacă dorește o modificare a legislației în avantajul său, legislație care să se facă pe repede înainte și care să fie valabilă la data semnării acordului de comercialitate: adică modificări legislative în numai trei săptămâni, pentru o conjuctură legislativă cât mai avantajoasă la data acordului.
În discuție se află distribuirea și vânzarea volumelor de gaz ce urmează să fie extrase. Potrivit calculelor OMV, după acoperirea necesarului de gaze de partea românească al României și al Republicii Moldova (care va fi alimentată pe viitor de către România prin gazoductul Iași-Ungheni pus în funcțiune sâmbăta trecută), ar rămâne circa două miliarde de metri cubi anual, pe care compania austriacă ar vrea să le cumpere cu prioritate.
Sursele menționate au spus că partea austriacă tergiversează un răspuns privind investiția, iar lobby-ul se extinde de la sfera parlamentară până la ministere.
OMV Petrom a realizat în primul semestru al acestui an un profit net de 4,646 miliarde de lei, de aproape cinci ori mai mare faţă de perioada similară a anului trecut.
Veniturile din vânzări au urcat de două ori şi jumătate, de la 10,12 miliarde lei în prima parte a anului trecut, la 25,58 miliarde lei în prima parte a acestui an, pe fondul creșterii prețului la țiței și gaze naturale.
Exploatarea lemnului s-a complicat în România
Compania HS Timber Production (fosta Holzindustre Schweighofer), cu activitate în domeniul prelucrării lemnului, a raportat anul trecut un profit net de peste 624 de milioane de lei.
În ianuarie 2022, compania austriacă a anunțat, însă, restructurarea operațiunilor sale din județul Suceava, decizia reducând cu 30% capacitatea de debitare a fabricilor sale de cherestea și afectând aproape 600 de angajați, potrivit Economedia.
Compania a invocat provocările din ce în ce mai mari din România, mai precis mediul legislativ instabil și măsurile restrictive de pe piața lemnului. Achiziția de lemn rotund pe piața din România a fost limitată începând cu 2016. Ucraina și Rusia nu mai sunt disponibile pentru achizițiile de materie primă, din cauza interdicțiilor de export în vigoare în aceste țări.
HS Timber Productions a acuzat și întârzierile lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare din regiune, precum și birocrația laborioasă în materie de importuri, care fac ca importurile de lemn din alte state membre ale Uniunii Europene să fie foarte dificile. Totodată, producția de energie verde și vânzarea de certificate verzi sunt extrem de anevoioase.